Ne vedem în Monaco!, de Hazel Gaynor și Heather Webb - Recenzie

Editura: Corint

Colecția: LedaBazaar

Anul apariției: 2020

Rating: 4 din 5 steluțe

Număr de pagini: 416

Traducere: Dorina Tătăran

„După ce ai privit moartea în față și ai reușit să treci de ea, viața capătă alt sens. Devine un privilegiu, nu un drept. Devii mai conștient de nevoia de a o face să conteze, în orice fel.”

Având drept decor povestea de dragoste surprinzătoare și nunta legendară din anii 1950 a actriței Grace Kelly cu prințul Rainier de Monaco, romanul autoarelor de bestselleruri Hazel Gaynor și Heather Webb își poartă cititorii într-o aventură strălucitoare,scăldată de soare, pe Coasta de Azur. Ne vedem în Monaco! este un roman încântător și pasional despre puterea destinului. Starurile de cinema și paparazzii sosiți la Cannes pentru festivalul de film fac orășelul să pară neîncăpător, însă Grace Kelly, cea mai urmărită personalitate, caută doar să se ascundă de blițuri. Atunci când Sophie Duval, tânără creatoare de parfumuri, o adăpostește în buticul ei pe miss Kelly de un anume reporter britanic deranjant de insistent, pe nume James Henderson, între cele două femei ia naștere o legătură intensă, care va continua de-a lungul a treizeci de ani de prietenie, dragoste și tragedie. James Henderson nu poate uita scurta întâlnire cu Sophie Duval. Așa că, în ciuda vinovăției pe care o simte atunci când pleacă de lângă fiica sa, el acceptă să fie reporter la nunta secolului, îmbarcându-se de la New York pe S.S. Constitution, alături de Grace Kelly și de invitații ei. La Monaco, pe măsură ce se face simțită febra nunții, iar pasiunile și spiritele se aprind, James și Sophie – ca și prințesa Grace – trebuie să decidă ce sunt dispuși să sacrifice pentru dragoste.

„(...) Și, pentru un scurt moment fericit, am stat sub o pătură de stele, învăluită de parfum de iasomie și de brațele lui, și am devenit o flacără de lumânare dansând în bătaia brizei, trezită la viață. Liberă și fericită.”

Heather Webb este autoarea bestsellerurilor The Phantom’s Apprentice, Rodin’s Lover și Cum să devii împărăteasă și coautoare a Last Christmas in Paris. Romanele ei au fost traduse în douăsprezece limbi. Heather este, de asemenea, editor, public speaker și blogger. Locuiește în New England, alături de familia ei și de un iepuraș curajos. Hazel Gaynor este autoarea multipremiată de ziarele New York Times, USA Today și Irish Times a bestselleurilor The Girl Who Came Home, A Memory of Violets, Fata de la Savoy, The Lighthouse Keeper’s Daughter și coautoare, împreună cu Heather Webb, a romanului Last Christmas in Paris. Hazel a fost desemnată de Library Journal unul dintre cei mai importanți zece scriitori debutanți ai anului 2015. Romanele ei au fost traduse în paisprezece limbi. Tânăra autoare trăiește în Irlanda alături de soțul ei și de cei doi copii ai lor.

„Oricine era această nouă Sophie (...) îmi plăcea de ea mult mai mult decât Sophie cea care venea devreme acasă, care se supunea cerințelor mamei ei și care comanda la masă orice lua iubitul ei. Îmi plăcea această nouă Sophie neașteptat de mult.”

Oh, cât de mult mi-a plăcut această carte - știam, de altfel, că o să-mi placă, am avut un sentiment anume atunci când mi-am cumpărat-o. De altfel, oricum n-am putut să rezist, dat fiind că pe copertă aparte însăși Grace Kelly - o personalitate care îmi este foarte, foarte dragă și despre care am alte vreo cinci cărți acasă. Să citesc o carte de ficțiune (îmbinată cu adevăr), care o are drept personaj secundar, chiar a fost ceva aparte. Hazel Gaynor și Heather Webb chiar au făcut o treabă extraordinară și, de-a lungul paginilor, nu ma simțit doar că citesc o carte bine scrisă, rafinată, ci că citesc și un adevărat „jurnal de memorii”, să spun așa, care-i are drept protagoniști pe Sophie pe James (capitolele cărții alternează cu perspectiva fiecăruia asupra acțiunii). De altfel, abia după mi-am dat seama că am mai citit o carte scrisă de Hazel Gaynor, Fata de la Savoy (dacă vă interesează, recenzia o găsiți AICI), o carte care mi-a plăcut extrem de mult și care, dacă-mi amintesc bine, a intrat în topul celor mai bune zece cărți citite în anul respectiv. Și spun asta pentru că, în Ne vedem în Monaco! chiar am simțit puțin acea atmosferă superbă din romanul Fata de la Savoy.

„Ceva magic se întâmplă când te deschizi imaginilor și aromelor din jurul tău. Creezi o amintire. Acum, de câte ori vei mirosi o căpșună, te vei gândi la acest moment și la cum te-a făcut să te simți. Aceasta este magia pe care o vei insera în parfumurile tale, ma chérie.”

Romanul de față este o poveste despre iubire, despre cum, în cele din urmă, dincolo de toate impedimentele vieții, dincolo de toate „intemperiile ființei”, persoanele care se iubesc se vor regăsi, mai devreme sau mai târziu, reîntregindu-se unul pe celălalt. Într-un univers ficțional dominat de o efervescență de parfumuri, de culori, de tabloide, fotografi, de anunțuri despre nunta secolului, broderii fine, articole de ziar, într-o lume în care numele lui Grace Kelly este pe buzele fiecărui cetățean - model al feminității, model de frumusețe, model al rafinamentului și grației - Sophie și James de descoperă unul pe celălalt - dintr-o pură întâmplare, ba chiar amuzantă - și totul i se datorează minunatei Grace, care, încercând să scape de aparatul de fotografiat al lui James, se-ascundă în mica parfumerie a lui Sophie, eroina acestui roman. Din acel moment, fără să-și dea seama, surescitată de faptul că o personalitate ca Grace îi deschide ușile magazinului, viața lui Sophie urmează să se schimbe, și nu doar într-o singură direcție. Înglodată în datorii, ea este nevoită să-și vândă terenurile pe care, de generații întregi, sunt cultivate plantele din care se fac tincturile parfumate care-i țin îndeletnicirile în viață. Cu o mamă alcoolică, pierdută, dar având-o alături pe Natalie, ea încearcă cu întreaga sa ființă să țină imaginea parfumurilor Duval în viață, după ce tatăl ei a murit: „Trebuia să o fac. Nu suportam gândul că l-aș putea dezamăgi pe papa.”

„Trebuie să lași ideea să vină la tine.”

De cealaltă parte, îl avem pe James, un fotograf londonez a cărui loc de muncă depinde de câteva fotografii pe care trebuie să i le facă frumoasei Grace. Divorțat, cu un copil pe care nu reușește să-l vadă tocmai des din cauza faptului că munca sa presupune deplasări continue, pare că însăși James se luptă cu proprii demoni, negăsindu-și locul în care să se așeze și să-și caute liniștea. Totul ia o întorsătură ciudată în momentul în care acesta intră în magazinul lui Sophie și o cunoaște pe aceasta, deși, la început, pare-se că niciunul dintre ei nu este interesat de celălalt. Ceea ce urmează, apoi, este un adevărat spectacol, o efervescență de întâmplări emoționante, care se dovedesc definitorii pentru devenirea comună a celor doi. Nu mi s-a părut tocmai o poveste de dragoste, să spun așa, pe cât mi s-a părut o poveste profundă despre speranță, regăsire, curaj și întregire. Nicidecum un romance tipic, ci o carte care m-a surprins și mi-a plăcut mult de tot.

„Dar cine putea să spună că dragostea la prima vedere nu era reală sau că poveștile de dragoste bazate pe pasiune și cuvinte nu pot să înflorească și să devină ceva de durată? Cine putea spune ce însemna dragostea adevărată?”

Atmosfera mi s-a părut genială, sincer, toată această idee de glamour și haute couture, de parfumuri cu esențe rafinate, fine, pe care parcă le-aș fi simțit chiar la nasul meu, pe măsură ce citeam. Toate întâmplările care i-au adus pe James și Sophie împreună, toată această efervescență, chiar extravaganță din jurul nunții lui Grace Kelly, „regina de gheață”, somptuoasa nuntă din 1956 care este atât de frumos și bogat descrisă, că aproape reușește să te convingă că tu, ca cititor, te afli acolo, printre toate figurile importante, printre toți ziariștii, reporterii, toate starurile de cinema, savurând un pahar fin de șampanie, bucurându-te de splendoarea hainelor și de esența parfumului Coeur de Princesse, pe care însăși Sophie l-a creat, special, pentru nunta lui Grace. O carte savuroasă, o poveste plină de iubire, de eleganță, care ne aduce în fața ochilor o eroină atrăgătoare, plină de secrete, atât de frumoasă și plină de viață, în decorul splendid, aproape liric al Coastei de Azur; ne aduce în față una dintre cele mai iubite prințese, Grace Kelly. 

„- Trebuie să prindem fericirea cu ambele mâini, să o ținem strâns și să ne-o facem scut în fața lumii, a zis, apoi m-a sărutat pe frunte. Nu te gândi prea mult. Urmează-ți instinctele! Ele te vor îndruma.”

În Ne vedem în Monaco!, deși având referințe reale, autoarele Hazel Gaynor și Heather Webb îș imaginează o poveste absolut încântătoare, în care Sophie Duval se împrietenește cu Grace, iar cea din urmă manifestă asupra lui Sophie un interes extraordinar (ca, de fapt, asupra întregii lumi). Dar Sophie nu își dă seama, de fapt, cât de mult îi va schimba prietenia cu Grace viața, dovedindu-se a fi omul potrivit care a căzut exact, dar exact la momentul potrivit. Descrieri încântătoare, efervescente; o carte dulce-amăruie, care împletește o poveste de dragoste între Grace și prințui Rainier, apoi sfârșitul devastator și dureros al prințesei de Monaco; destinul lui James și al lui Sophie, care este pus la multe încercări și care, deseori, îi pune pe drumuri diferite. Pentru mine, sincer, o poveste completă, care mi-a oferit de toate și care, la sfârșitul cărții, m-a regăsit cu lacrimi în ochi. Unele lucruri, să spun așa, lovesc diferit atunci când te regăsești în ele.

„(...) Dar, indiferent de ce îmi trecea mie prin minte, unul dintre marile adevăruri ale vieții era acolo, negru pe alb: cele mai fericite zile ale unora înseamnă cele mai mari tristeți ale altora.”

Chiar vă recomand cu mare, mare drag această carte. Este o poveste superbă, încântătoare, cu personaje frumos conturate, care se pierd și se regăsesc, se regăsesc și se pierd. Dar care, în cele din urmă, demonstrează cât de puternică este speranța și cum, întotdeauna, dar întotdeauna, iubirea adevărată va triumfa și își va găsi împlinirea. Întotdeauna, din mijlocul tragediei, bucuria și lumina vor fi scoase la iveală, dovedindu-se a fi potențate la maximum. Ne vedem în Monaco! este o carte pe care, cu bucurie, o voi așeza alături de celelalte cărți despre Grace Kelly, Prințesa de Monaco, pe care le am. Și mă bucur tare mult că am cumpărat-o și, într-adevăr, nu m-a dezamăgit. Să aveți doar lecturi frumoase și pe placul vostru, dragi cititori!