Fată cuminte, răzbunare cruntă (Crima perfectă, #2), de Holly Jackson - Recenzie

Editura: Corint

Colecția: LedaEdge

Rating: 5 din 5 steluțe

Număr de pagini: 400

Anul apariției: 2021

Traducere: Ionel Ghiragosian

Holly Jackson a început să inventeze povești la o vârsta fragedă și a scris primul său roman la doar 15 ani. Adoră cărțile, jocurile pe calculator și documentarele polițiste care îi permit să își pună la încercare calitățile de detectiv particular. Locuiește în capitala Marii Britanii, iar distracția ei preferată este depistarea greșelilor de ortografie de pe indicatoarele rutiere. La Editura Corint, în colecția LedaEdge au apărut și celelalte două volume din serie - Crima perfectă. Instrucțiuni pentru fete cuminți (primul volum din serie, în traducerea lui Daniel-Silviu Bivol, 2020) și La un pas de moarte (al treilea volum din serie, în traducerea lui Ionel Ghiragosian, 2022).

„Pip s-a întrebat dacă punctul fără întoarcere fusese deja depășit sau dacă se îndrepta chiar acum spre el, plutind deasupra acelui buton roșu. În orice caz, nu mai putea da înapoi. Putea doar să meargă înainte. S-a îndreptat de spate și a pornit înregistrarea.”

Pip nu mai e detectiv de ocazie. Cu ajutorul iubitului ei, Ravi, adolescenta a lansat un podcast despre uciderea lui Andie Bell și a lui Sal Singh, caz pe care l-au anchetat împreună cu un an în urmă. Cu toate că serialul se bucură de mare succes, Pip jură că a terminat-o pentru totdeauna cu joaca de-a investigatorul neobosit și plin de zel. Socoteala de acasă, însă, nu se potrivește cu cea din târg, căci fata va fi nevoită să își calce promisiunea chiar mai curând decât își imagina. Asta, pentru că Jamie Reynolds, fratele mai mare al prietenului ei, Connor, dispare fără urmă chiar în noaptea în care orașul ține să marcheze în mod public șase ani de la moartea lui Andie și a lui Sal. Cum poliția nu face nici cel mai mic efort pentru a-l găsi pe Jamie, Pip hotărăște să se implice. Ancheta e dificilă și plină de neprevăzut, iar adolescenta descoperă alte câteva secrete întunecate ale orașului. Va izbuti însă Pip să dea de urma lui Jamie înainte de a fi prea târziu?

„Am făcut o promisiune. Mie. Tuturor. Am spus că nu voi mai face niciodată asta, că nu mă voi mai juca de-a detectivul, că nu mă voi mai pierde în lumea secretelor micului oraș. Nu mă mai reprezenta. Aș fi respectat-o; știu că aș fi făcut-o. Dar s-a întâmplat ceva, iar acum trebuie să încalc acea promisiune.”

Mă apropii cu pași rapizi de finalul acestei serii uimitoare, și mi-e greu parcă să mă despart de Pip și de Ravi, două personaje de care m-am atașat tare de tot încă de la primul volum, Crima perfectă. Instrucțiuni pentru fete cuminți (dacă vă interesează, recenzia o găsiți AICI), un thriller-mistery nebun, care mi-a plăcut maxim și care, din fericire, nu m-a dezamăgit, pentru că îmi doream that much să-mi placă și, bun, mă bucur că într-adevăr mi-a depășit așteptările. Dacă ar fi să compar cele două volume, ar fi impropriu, pentru că amândouă mi-au plăcut la fel de mult, deși în al doilea, evident, lucrurile au fost ceva mai tensionate și rapide și alerte și pam-pam-pam, fiindcă deja i-am cunoscut pe cei doi eroi plini de curaj, care nu evită să se bage în cele mai serioase chestii în care s-ar putea băga, în speță, niște puști. De-a dreptul grozavi și nebuni și nebuni și grozavi, Pip și Ravi, doi adolescenți care parcă nu se tem de nimic când vine vorba de a se aventura în lucruri periculoase for real. Și tocmai de asta-mi plac, datorită (sau din cauza?!?!) curajului nebunesc, faptului că vor cu atât de mult patos să descopere, să scoată la iveală adevărul împotmolit în mocirla unor situații în care corupția joacă un rol vital. Ghhh, corupție și-aici, societăți care merg aiurea, minciuni, adevăruri, oameni care nu-s ce par a fi, iar lista de suspecți tot crește și crește, și-apoi apare altcineva care dă totul peste cap și, în fine, totul devine o nebunie. Pentru că ajungi în punctul în care nici-nu-știi-ce-să-mai-crezi-și-nu-are-rost-să-mai-speculezi-nimic-pentru-că-ei-bine-oricum-nu-știi-nimic!

„- Unii oameni se pricep destul de bine să își ascundă adevăratul caracter.”

Un oraș mic, dar cu secrete MARI! Cine e mai în măsură decât Pip să vadă care-i treaba, moșule, când ea a rezolvat, de fapt, misterul care a dat peste cap totul? Mhm? Evident, nimeni alta decât Pip. Detectiva noastră curajoasă, adolescentă, inteligentă și înțeleaptă (mai mult sau mai puțin) se reîntoarce în rolul de detectiv, într-o a doua rundă de nebunie, dar de data aceasta miza este mai mare decât niciodată. După evenimentele din primul volum, Pip încearcă (dar nu prea reușește) să se întoarcă la viața ei de zi cu zi, înainte ca tot ce s-a întâmplat să se fi întâmplat vreodată. Cu toate acestea, cineva are nevoie de ajutorul ei, iar dacă poliția, ca întotdeauna, nu-și va face treaba, dând-o cotită, că așa-i protocolul, că durează timp până cineva să fie declarat dispărut, că tralalalala, Pip este aici ca să salveze situația. Chiar cu riscul de a se pune pe sine în niște situații soră cu moartea. E în regulă, avem în vedere în ce poate Pip. Plus că, de data asta, îl are alături și pe Ravi, și dacă se face simțită o oarecare tentă romanțată între cei doi, nu-i bai, că interesul chiar nu pică pe asta. Holly Jackson dozează fain de tot lucrurile, iar al doilea volum din serie este unul explozzzzziv!

„În cazul de față, mă bântuie ceva inevitabil, ceva ce nu am fost nevoită să înfrunt ultima dată: timpul. Cu trecerea fiecărui minut și a fiecărei ore, șansele ca Jamie să revină acasă în siguranță și nevătămat sunt tot mai mici. Conform statisticilor. În momentul în care voi încărca episodul pe care îl ascultați, vom fi depășit un alt termen limită: cel de șaptezeci și două de ore de când Jamie a fost văzut ultima dată (...). Timpul este stăpân aici, nu eu, iar asta este îngrozitor.”

Sincer, această carte m-a lăsat speechless. Ajunsesem în punctul în care mi-am zis că niciodată n-am să mai am încredere în ce citesc și în ce speculez. Sincer. A dat cu mine de pereți, mi-a fost greu să-mi aleg o parte preferată, fiindcă mi-a plăcut efectiv totul. Puncte forte? Toate: personaje, acțiune, intrigă, modul în care s-a desfășurat totul, tensiune, teamă, pericol, întorsături de situație. Efectiv, un roller coaster de stări și trăiri dintre cele mai efervescente. Ravi și Pip sunt, pur și simplu, goals, vorba aia, chiar dacă there could be more Ravi in this book, pentru că vrem o carte doar despre Ravi, nu știu. Mi-a plăcut maxim modul în care volumul de față face legături între misterul primului volum și continuarea, pentru a explora consecințele nefaste a ceea ce s-a întâmplat în primul episod al podcastului. Nu numai că este vorba de un fel de rezumat a ceea ce s-a întâmplat în primul volum (esențial pentru persoanele care au citit volumele la intervale mari de timp și care nu vor să recitească primul volum), dar este și un instrument eficient care ajută la dezvoltarea caracterului lui Pip și relevarea modului în care ceea ce s-a întâmplat în primul volum a afectat-o mult de tot pe Pip - iar acest lucru cu siguranță se simte în volumul de față.

„Mai aveau o șansă.

Ea mai avea o ultimă șansă.”

Dacă ar fi totuși să compar cele două volume, aș spune că Fată cuminte, răzbunare cruntă este ceva mai dark, mai bizară și mai nebună, ceva mai bine dozată când vine vorba de mister și nesiguranță. Deși o lectură YA, cartea de față, ca și predecesoarea, abordează niște subiecte destul de sensibile, într-o formă estetică foarte plastică. În orice caz, dacă ați citit cartea, știți despre ce vorbesc. Dincolo de a fi un thriller foarte, foarte bun, ingenios, este și o carte profundă, multilaterală și cu substraturi, ce ascunde teme puternice, serioase, livrate în special de faptul că Holly Jackson reiterează și comportamentul gregar, de turmă, al societății în care trăim: Jackson încorporează, cu subtilitate, comentarii privitoare la modul în care sunt utilizate rețelele de socializare, acestea putând face atât bine, cât și rău, în speță din cauza faptului că „pe internet totul este posibil”. În orice caz, un roman de-a dreptul bun, extrem de complex, neașteptat, de fapt, de complex, pentru un thriller. Chiar mă bucur că am reușit, în sfârșit, să mă apuc de serie, pentru că eram foarte reticent din cauza faptului că toată lumea o citea - evident, s-a dovedit că existau motive întemeiate pentru care, for real, toată lumea a iubit și iubește această serie. 

„Pip a țipat; doar ea și țipătul mai existau.”

Well, ar fi multe de spus, dar tot ce vreau să mai menționez este că abia așteeeept să citesc volumul al treilea (și ultimul), simțind un gust amar totuși pentru că asta înseamnă să-mi iau la revedere de la Pip și Ravi dar, în același timp, sunt tare curios ce urmează să se mai întâmple în această serie mystery-thriller de-a dreptul genială. Nu știu de ce, am impresia că absolut orice este posibil și, sincer, nu m-ar mai putea surprinde nimic, mai ales după ce am citit primul volum. În orice caz, cred că La un pas de moarte, ultimul volum al seriei, va fi de-a dreptul c-o-l-o-s-a-l, și nu știu dacă sunt încă pregătit să fiu bușit de o mașină care, ulterior, să mai dea și cu spatele că, na, așa se cade. Iar lecturarea cărților lui Jackson se simte ca o adevărată călătorie la viteză maximală, motiv pentru care ador cum scrie și poveștile pe care le surprinde!