Pagină

duminică, 5 mai 2024

Dacă ar fi fost cu mine, de Laura Nowlin - Recenzie

Editura: Trei
Colecția: Young Fiction
Rating: ⭐️⭐️⭐️
Număr de pagini: 408
Anul apariției: 2023
Traducere: Irina Stoica

Laura Nowlin a studiat limba și literatura engleză, cu accent pe scriere creativă, la Missouri State University. Este nu doar o scriitoare ambițioasă, ci și o cititoare împătimită. Când nu muncește din greu la propriile romane, Laura lucrează la o bibliotecă publică, ai cărei clienți o inspiră mereu. Locuiește în St. Louis, alături de soțul ei muzician, de câinele lor nevrotic și de o pisică psihotică. Dacă ar fi fost cu mine (Editura Trei, colecția Young Fiction, 2023, traducere de către Irina Stoica) este primul roman al autoarei tradus la noi.

👦 ÎNCEP SĂ-MI DAU SEAMA TOT MAI MULT CUM A TRECUT TIMPUL ȘI-AM AJUNS ADULT 👩

„Dacă ar fi fost cu mine, totul ar fi fost diferit...”. În copilărie, Autumn și Finn erau nedespărțiți. Apoi ceva s-a schimbat. Sau poate s-au schimbat ei. Acum fac tot posibilul să se evite. Autumn are un iubit, Jamie, și un grup de prieteni apropiați. Finn a devenit acel băiat din școală în preajma căruia toți elevii își doresc să se afle. Totuși, în rarele momente când se întâlnesc, Autumn e cuprinsă de senzații ciudate, care nu-i mai dau pace. Începe să se întrebe dacă lucrurile ar fi putut să stea și altfel. Oare ar trebui să fie împreună? Pe măsură ce timpul trece, Autumn își dă seama că e posibil să aibă doar o singură șansă de a îndrepta lucrurile înainte să fie prea târziu.
„(...) De câteva zile mă tot gândesc la o idee pentru o poveste; brusc mi se pare momentul potrivit s-o scriu. Nu sunt sigură unde începe povestea, dar știu ce vreau să se întâmple.
Ca multe dintre poveștile mele, va avea un final tragic.”
Dacă tot am scris recent despre un alt romance, voi continua în aceeași manieră. Nu că despre acesta aș avea lucruri mai bune de spus, sincer, dar, comparând (și asta nu-i chiar relevant, dată fiind situația), romanul Laurei Nowlin a fost (relativ, cu puțin, nu prea mult) mai bun. Încep să-mi dau seama tot mai mult că, probabil, anumite cărți au-publicul-lor & ar-trebui-citite-la-o-anumită-vârstă pentru a-ți plăcea. Câtuși de puțin. Pentru a le înțelege și pentru a avea acces la poveste. Well, dat fiind că am 27 de ani și probabil „mi-a trecut vremea”, este prea puțin posibil ca astfel de cărți să-mi mai placă. De altfel, probabil nu aș fi ajuns la această carte dacă n-aș face parte din echipa editorială a unui website pe care, majoritar, se postează recenzii de cărți. Îmi asum faptul că fiecare recenzie pe care o voi face va fi una sinceră, din propria-mi perspectivă, așadar prin definiție subiectivă. Nu de alta, dar mai știu persoane care au citit acest volum și cărora, de altfel, chiar le-a plăcut. Nu spun că a fost o carte mediocră, pentru că a avut - și chiar a avut - părți care mi-au plăcut, care pe alocuri au reușit să-mi transmită ceva, spre deosebire de alte lecturi (a se vedea recenzia de mai jos) care mi s-au părut pur și simplu teribile.
„Nu pot să scriu nimic bun. Încerc și eșuez. Îmi dau seama acum că totul e fals. Mereu a fost așa. Îmi opresc calculatorul și rup foaia de hârtie.
Obișnuiam să-mi spun că trebuie doar să trec peste iarnă, că trebuie doar să aștept. Că totul va fi mai bine.
Și știu că iarna se va termina la un moment dat, dar nimic nu e cum ar trebui să fie.”
Nu voi vorbi despre acțiune și ce se întâmplă în carte, fiindcă nu-i spre interesul nimănui - și, sincer să fiu, abia dacă-mi mai amintesc ce s-a întâmplat în această carte. În schimb, îmi amintesc cu fidelitate modul în care m-a făcut să mă simt și, astfel, cum am perceput-o (fiindcă, deloc surprinzător, și acum o percep la fel). Mi s-a părut a fi o carte nu-pentru-mine, o carte pe care ușor aș trece-o cu vederea dacă aș vedea-o într-o librărie, dar la care, prin conjunctura dată, am ajuns. Și, sincer, într-un fel mă bucură faptul că am reușit să ajung la ea și să o citesc, fiindcă prea des o vedeam la alți cititori. Știam, chiar de la bun început, faptul că s-ar putea & este foarte probabil să nu-mi placă, dar am zis, meh, hai să-i dau o șansă. În plus, a fost lectura imediat următoare unei alte lecturi mult mai solicitante (cum, de altfel, fac mai mereu - după o carte care m-a solicitat, și care de multe ori ajunge să-mi placă, tind să aleg o lectură mult mai ușoară, în general din genul romance, asta dacă se întâmplă să am în bibliotecă vreo carte din acest gen). Deci, un plus a fost faptul că s-a citit foarte ușor, fără a mă solicita deloc, și cred că avem nevoie și de astfel de cărți, nu-i așa? Minusurile? Reprezentate de faptul că eu nu pot să simt o astfel de poveste, nu mă pot lăsa convins de ea, plus toate chestiile puerile care se-ntâmplă în ea. Chestii care, implicit, nu mă încântă și mi se pare că dau cărții un aer ușor lipsit de convingere. 
„Nu știu ce să-i răspund. Așa că mă uit la el. Zâmbește și mă trage din nou spre el, iar eu mă culcușesc în brațele lui și e cel mai firesc lucru din lume.”
Dacă ar fi fost cu mine n-a fost pentru mine, dar știu că romanul Laurei Nowlin are publicul ei. În schimb, eu îmi voi spune părerea subiectivă (pleonasm?!), deoarece despre asta este blogul meu. Nu pot avea în vedere variabile de ordin stilistic (cât de bine scrie autoarea, ce mijloace folosește și așa mai departe), deoarece sunt sigur că nu prea a avut în vedere astfel de criterii atunci când a scris (oare ceea ce spun deja are valoare definitorie?) romanul. În schimb, recunosc că anumite fragmente și pasaje chiar au reușit să mă miște puțin, adică am simțit că autoarea a investit ceva emoție. Cum, de altfel, se cade într-o carte de genul. În rest, întâmplări lungite și fragmente inutile, personaje care pe alocuri mi s-au părut antipatice, o poveste (sau mai multe?!) de dragoste destul de nereușită, care nu te convinge, și întâmplări care pur și simplu au fost inserate „ca să fie”. Un roman căruia i-am dat 3 steluțe cu ceva indulgență, fiindcă totuși pe alocuri mi-a plăcut, spre deosebire de alte cărți din acest gen pe care le-am citit și pe care, în general, am tendința de a le nota cu 2 steluțe. A fost o lectură rapidă, ușoară, light, dar care nu a ieșit cu nimic în evidență, dar totuși a reușit să fie (puțin) mai mult decât mediocră. Să aveți lecturi cât mai frumoase și pe placul vostru!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu