Acasă înaintea nopții, de Riley Sager - Recenzie (Crime Club)

Editura: Paladin

Colecția: Paladin CRIME Masters

Rating: ⭐️⭐️⭐️⭐️

Număr de pagini: 416

Anul apariței: 2025

Traducere: Liviu Szöke

Riley Sager, pseudonimul scriitorului american Todd Ritter, este cunoscut pentru thrillerele sale captivante. Printre cele mai celebre lucrări ale sale se numără Acasă înainte nopții, Final Girls, The Last Time I Lied, Lock Every Door și Survive the Night. Riley Sager a câștigat premiul International Thriller Writers Award pentru Final Girls în 2018 și a fost nominalizat la Goodreads Choice Awards pentru mai multe dintre romanele sale.

🕷🕸️🕷 ACASĂ NU MAI ESTE UN REFUGIU 🕷🕸️🕷

Când pereții încep să vorbească. Poveste cu fantome sau minciună? Pe muchia dintre realitate și coșmar. În beznă mișună secrete. Puține lucruri în viață te dezamăgesc mai rău decât să știi că părinții tăi nu sunt sinceri cu tine. Oamenii nu mint decât dacă ascund ceva. Părinții lui Maggie Holt achiziționează conacul victorian Baneberry aflat într-o pădure din Vermont, însă după numai trei săptămâni, familia părăsește brusc locuința, lăsând în urmă un val de mister și zvonuri înfricoșătoare. După un sfert de secol, Maggie (ajunsă prin ironia sorții restaurator de case) se întoarce în Baneberry, hotărâtă să renoveze conacul și să-l vândă; contestând adevărul despre povestea terifiantă cu fantome pe care tatăl ei a transformat-o într-un bestseller, ea se confruntă cu propriu-i trecut – secrete de familie, relații tensionate și amintiri dureroase ies la suprafață, zdruncinând tot ceea ce credea că știe.

„Într-adevăr, unele promisiuni trebuie să fie încălcate.”

Dacă ar fi să încadrez cartea Acasă înaintea nopții într-un gen specific, nu cred că aș putea. De ce? Pentru că mi-a lăsat vibe-ul unui horror gotic, a unui mystery cețos, dar și a unui foarte interesant thriller psihologic. Așadar, am să-i zic „ghiveci”, dar unul (de legume) dintr-ăla bun, pe care-l mănânci după ce o zi întreagă ai stat nemâncat. E prima carte scrisă de Riley Sager pe care o citesc, dar sper că nu și ultima – pentru că mi-a plăcut mult, mult de tot. Tensiunea construită pas cu pas, iar apoi avalanșa aia de nebunie care a dat totul peste cap – yep, take my money Sager. De asemenea, nici nu știu cum am dat pagină după pagină după pagini, pentru că 416 nu-s puține, dar nici măcar nu le-am simțit. Romanul de față este despre memorie, despre adevăruri dureroase și o casă cel puțin „cu personalitate”, o casă care sub nicio formă nu te primește într-un medi familial, ci într-un mediu familiar cu întunericul, groaza & angoasa. Thriller cu valență horror? Horror cu valență thriller? Mi-a plăcut, chiar mi-a plăcut!

„Țin ambele poze una lângă alta și le privesc cu atenție, iar în stomac prinde puteri o greață ce s-a conturat în clipa când am descoperit cutia cu pantofi. E senzația aceea de prăbușire care vine odată cu primirea unor vești proaste, odată cu speranțe spulberate și cu frângerea bruscă a inimii.

E senzația pe care o ai când înțelegi că ceea ce credeai că e o minciună ar putea de fapt să fie adevărat.”

Maggie Holt este o femeie adultă care a crescut, literalmente, în umbra unei cărți – Cartea scrisă de tatăl ei, în care descrie cele 20 de zile petrecute în Baneberry Hall, o casă despre care se crede că a fost bântuită. Familia ei s-a decis să plece de acolo în toiul nopții. Maggie nu prea-și amintește multe lucruri, în afara unor figuri bizare care i-au terorizat copilăria și pe care nu le-a putut uita vreodată. Totuși, fiind un copil de cinci ani, retrospectiv se gândește că imaginația i-a jucat feste – adultă și înarmată cu scepticism și o meserie (afacere) în renovarea caselor vechi, Maggie se reîntoarce la Baneberry Hall după moartea tatălui său. Și, surpriză: casa nu a fost niciodată vândută. Tatăl ei a păstrat-o. Timp de 25 de ani. Oarede ce? Bașca, că înainte să moară, i-a transmis că nu ar trebui să calce pe acolo, că nu-i safe pentru ea. Pe bune? Chiar îi spui asta crezând că nu va merge acolo? Oare de ce a păstrat taică-su casa timp de 25 de ani și nu a vândut-o, dacă tot era atât de „plină de orori” pe cât descrie în cartea publicată? Maggie pornește întocmai în această aventură – aceea de a afla ce s-a întâmplat, de fapt, în Baneberry Hall cât a fost copilă & de ce părinții ei nu au vrut vreodată să vorbească despre acest subiect.

„Indiferent cine era intrusul, eram pregătit pentru următoarea lui vizită.

Sau așa îmi închipuiam.

S-a dovedit că nu eram pregătit pentru nimic din ceea ce avea să urmeze.”

Mi-a plăcut foarte mult formatul „dual” – „carte în carte”, și anume povestea din prezent (a lui Maggie) și fragmente din cartea tatălui ei (povestea din trecut). Planurile s-au întrepătruns „diabolic” (la propriu) de bine. Într-un punct, nu prea-mi dădeam seama ce este mai neliniștitor – fantomele sau minciunile? Pentru că, ce-i drept, povestea tatălui mi se părea un pic cam bizară, ca și cum ar ascunde acel ceva. Atmosfera, în sine, mi-a dat pe alocuri fiori. Casa devine, bineînțeles, un suprapersonaj. Nu neapărat că îți dă fiori prin întâmplările din interiorul ei, ci mai mult prin atmosfera apăsătoare, tensionată, care pas cu pas devine mai intensă. Parcă ești acolo alături de Maggie și știi că ceva este greșit, dar nu prea știi ce anume. Maggie e convinsă că tot ce a scris tatăl ei e o ficțiune exagerată – însă, parcă ceea ce se întâmplă în casă o face să pună puțin la îndoială acest lucru. Undeva, în adâncul minții ei, exista o sămânță de îndoială încă de la bun început, o sămânță care parcă începe să încolțească odată că ajunge, din nou, în casa în care a stat pentru o perioadă scurtă de timp. Cum am zis și la început, Acasă înaintea nopții mi s-a părut că îmbină armonios valențe ale mai multor genuri - horror, thriller, mystery, dramă de familie. Pe alocuri, parcă am resimțit niște ecouri din Shining. Partea „realistă” a cărții – elementele de investigare, trecutul casei, crimele nerezolvate, ziarul local plin de secrete, bătrâni care „cu siguranță știu mai multe decât (nu) spun”, toate acestea au plusat în ceea ce privește versatilitatea autorului.

„Îmi doresc doar să pot spune același lucru și despre fantomele pe care susțineam că le văd când eram copilă. Însă nimic nu dovedește că n-au fost inventate, nici de mine, nici de tatăl meu.

Tot ce știu e că, cel puțin pentru mintea mea fragedă, cele trei spirite, inclusiv Domnul Umbră, erau întru totul reale.”

Răsturnări de situație? Ei bine, da. Deși, la început, am bănuit oarecum ce s-a întâmplat în acea casă. Am avut dreptate, dar într-o foarte mică măsură. Plot twist-uri inteligent construite și livrate în cele mai potrivite momente. Evident, lovitura finală care-ți taie genunchii. Șerpi, momente ciudate la miezul nopții, șoapte, scârțâituri, temperatură schimbătoare, personaje secundare care ți-ar putea deveni buni prieteni (sau adevărați suspecți). N-am să vorbesc despre acțiune, fiindcă nu face interesul nimănui. Vă spun, însă, că mi s-a părut chiar convingătoare toată ideea cărții, iar autorul n-a căzut în capcana exagerărilor, gândindu-se, de altfel, că o carte în esență horror i-ar permite cu ușurință să facă asta. M-am pierdut în lectură și, până la final, am fost acolo. Deși are peste 400 de pagini, a mers foarte rapid și n-am simțit vreun moment că m-aș plictisi, deși au fost unele fragmente în care s-a mizat prea mult pe descrieri care n-aveau oricum nicio relevanță în potențarea tensiunii – mi s-au părut „de umplutură”, cum îmi place să le zic. Chiar vi-l recomand cu mare încredere, mai ales dacă sunteți fani ai genului sau dacă, în general, rezonați cu lecturile mele. Finalul este foarte neașteptat și, recunosc, Riley Sager m-a convins – nu a mizat, nici de data asta, pe componenta aceea „prea șocantă” încât cu ușurință să devină penibilă & exagerată. Sper ca prietenii de la editură să traducă și celelalte cărți ale autorului! Lecturi cât mai frumoase să aveți!

Notă: recenzia face parte din blog tourul dedicat cărții lui Riley Sager, Acasă înaintea nopții, prin care ne dorim ca această recomandare să ajungă la cât mai multe persoane. Dacă sunteți curioși să aflați alte păreri, puteți vizita următoarele bloguri, unde au apărut sau vor apărea recenzii în zilele următoare: Anca și Cărțile, Cărțile Mele și Alți Demoni, Analogii-Antologii, Biblioteca lui Liviu, Literatură pe Tocuri, Ciobanul de Azi, CiteștE-Mi-L, Fata cu Cartea!