Aș putea spune „recenzia unei cărți cum rar întâlnești!” și nu m-aș înșela.
Mihail Bulgakov, autorul romanului, a trăit între anii 1891 și 1940, fiind un romancier și dramaturg rus de origine ucraineană. Foarte contraversat acest Bulgakov, opere lui fiind interzise în repetate rânduri de către guvernul stalinist.
Romanul are o acțiune destul de întortocheată, aș spune, complexă, dar surprinzătoare și „care te prinde”. Este structurat pe trei planuri care alternează, planuri care au menirea de a menține cititorul nu doar în alertă, ci și într-o stare oarecum confuză. Romanul parcă-ți pune întrebări să vadă dacă ai fost atent, îți aduce personaje noi și dialoguri surprinzătoare, menite să te facă să te întorci și să recitești secvența din anterioara pagină citită. Până la jumătatea cărții, sincer, nu știam ce treabă are și „Margareta” (care, totuși, nu este o floare- cel puțin nu o floare dintr-aia care realizează fotosinteză și altele) în tot acest roman.
Maestrul este un scriitor eșuat, care ne oferă multe răspunsuri la întrebările ce ne chinuie pe tot parcursul acestui roman, este un personaj cheie, revelator, iar Margareta este cea cu care acesta trăiește o poveste de dragoste, de fapt, mai mult decât o poveste de dragoste, însa care este imposibilă din cauza faptului că ea este deja măritată cu un om din înalta societate moscovită. Evident, Bulgakov nu le lasă destinele așa, ci îi readuce, într-un mod „magic”, împreună. Vă las să descoperiți, veți fi mai mult decât surprinși.
Margareta își vinde sufletul, asta e tot ce vă spun, și se alături unui grup format din persoane bizare, ciudate, înșelătoare. Bulgakov aduce în povestea sa și un „ciudat motan negru”- Behemoth, care reprezintă cireșica de pe tort în acest roman presărat cu scene amuzante, pline de o normalitate ciudată și nenaturală (dar, da, îi spun „normalitate”) și cu replici neașteptate, cu întorsături neașteptate și personaje neînțelese, dar care au un rol anume.
Povestea dintre Margareta și Maestru este una specială, care cere sacrificii pentru împlinirea ei terestră și cosmică. O poveste care își găsește echilibrul în „refugiul veșnic”, ca o unire a contradicțiilor terestre. Merită!
N-am mai citit niciodată un asemenea roman. O desfășurare a acțiunii foarte complicată, întortocheată, cum am și menționat, dar și o trecere subtilă și neașteptată de la normalitate și natural, la magie și sacru. Surprinzătoare și neașteptate, iar Behemoth este unul dintre cele mai simpatice și surprinzătoare personaje, mereu într-o ceartă psihologică cu celelalte personaje: „stând pe labele din spate și plin de praf, motanul, între timp, făcea plecăciuni în fața Margaretei. Acum la gâtul motanului se afla un papion alb de frac, iar pe piept, un binoclu de dama din sidef, ținut pe o curea. Mai mult, mustățile motanului erau aurite.” Ei, ce mai pot spune?
O combinare perfectă de: psihologic, dragoste, moravuri umane pledând pentru non-valori și valori, religios, surprinzător, magic și... hipnotic! Merită să vă umpleți timpul cu un asemenea roman de calitate!
Cartea o puteți comanda de pe Libris.ro, de AICI.
Număr de pagini: 520
Traducător: Ion Covaci
