Guillaume Musso, născut în 1974 este unul dintre cei mai populari scriitori francezi contemporani. Se prezintă simplu: „Guillaume Musso, născut la Antibes, romancier.” Încă de la vârsta de zece ani a fost sigur că va scrie romane. Mama lui, bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în SUA, unde s-a îndrăgostit de New York. S-a întors în Franța plin de idei pentru romanele sale. A debutat în 2001, cu romanul „Skidamarink”.
Viața este ceea ce vrem noi să fie. Cu alte cuvinte, viața este așa cum ne-o pregătim noi. Cu bune, cu rele - toate sunt alegerile noastre, de aceea trebui să optăm pentru cele dintâi. Așa o fi? N-are destinul niciun rol de jucat, niciun zar de aruncat? Diderot spunea că „suntem o ființă de plâns, dacă ne închipuim că nu ne putem ridica deasupra soartei.”Așa este.
Ne-am pus cu toții cel puțin odată această întrebare: dacă ni s-ar da ocazia să ne întoarcem în trecut, ce am schimba în viața noastră? Dacă am putea să luăm lucrurile de la capăt, ce greșeli am încerca să îndreptăm? Ce durere, ce remușcări, ce regrete am alege să ștergem cu buretele? Am îndrăznic cu adevărat să dăm un sens nou vieții noastre? Și ce anume am vrea să devenm? Pentru a ne îndrepta încotro?
Și, mai ales, alături de cine să ne petrecem viața? Alături de cine?
O carte cu adevărat bună îți rămâne în suflet până când... Ei bine, îți rămâne în suflet pentru totdeauna. Vă spun cu toată sinceritatea, această carte pur și simplu m-a dat peste cap, nu am putut să o las din mână până când nu am aflat ce are să se aleagă de Elliot, chirurg pediatru de succes din San Francicso, în vârstă de șaizeci de ani, a cărui viață plină de surprize și dedicată carierei se învârte în jurul fiicei sale, Angie. Medicul nu-și poate găsi liniștea și pacea sufletească pentru că Ilena, femeia de care aceasta a fost îndrăgostit nebunește cândva, alături de care dorea să-și petreacă ultimile clipe, a murit în urmă cu treizeci de ani. Ajuns într-o misiune într-un sătuc îndepărat, Elliot salvează un copil bolnav, iar, drept răsplată, primește din partea unui bătrân o ocazie miraculoasă, de a da timpul înapoi, dar doar de zece ori: zece pastiluțe ce au să-l ducă pe Elliot cu treizeci de ani în trecut, zece pastiluțe ce au să-i schimbe acestuia destinul. Astfel, Elliot, deși confuz la început, are ocazia nesperată de a da timpul înapoi, de a se reîntoarce, deși doar pentru o perioadă scurtă de timp, în vremurile în care Ilena, femeia sa iubită, încă era în viață, dar omite faptul că orice călătorie în timp funcționează pe principiul dominoului: orice schimbare, oricât de mică, poate declanșa un vânt aprig al trecutului, o întreagă avalanță, care ar mătura singurele certitudini din prezent.
Deși ar părea puțin cam SF, chiar autorul însuși argumentează acest aspect, spunând că „paranormalul este pentru mine doar un instrument dramatic, folosit adesea ca o parabolă pentru a exprima cu mai multă pasiune gândurile mele cele mai profunde legate de sentimente, viață, absență și frică.” Să nu vă imaginați o carte cu extratereștri, OZN-uri, Armagedon, săbii sclipitoare și personaje cu cinci picioare. Deși Guillaume Musso aduce aspectul călătoriei în timpul, această călătorie este făcută în scopul dragostei, al iubirii pentru aproape, în încercările de a-și explica nu numai miracolele vieții, ci și umbrele ei. Scriitura dinamică, tinerească a lui Musso dublează o intrigă palpitantă, plină de neprevăzut, cu replici care se pliază pe așteptările cititorului, însă care nu sunt anticipate. Autorul transpune în cuvinte un vis imposibil, ideal, a omului care, deși are condiția limitată, încearcă să și-o depășească, să tindă către împlinirea ființei. Ipoteză pe care este construit romanul seduce imaginația și împinge cititorul în direcția unei veșnice, chinuitoare întrebări: „Ce-ar fi dost dacă...?”
Datorită călătoriei în trecut, Guillaume Musso prezintă povestea din două ipostaze: cea a personajului Elliot având șaizeci de ani și cea a celuilalt Elliot, având treizeci de ani. Ipostaza în care cei de se privesc în ochi, fără putință de a-și explica ceea ce se întâmplă, nu numai că este haioasă - cum, de altfel, sunt și alte scene din carte - dar reiterează întocmai condiția efemeră a omului care, în lupta cu timpul, n-are nicidecum să învingă Lupta unui om cu sine însăși, în două momente diferite ale vieții, fiecare gata să se bată până la capăt: unul pentru a-și salva femeia iubită, celălalt pentru a nu-și pierde fiica. Tristețe, emoție, bucurie, confuzie - câteva dintre „stadiile” prin care a reușit acest autor să mă poarte, până m-a adus la finalul cărții, ce, pur și simplu, a explodat în milioane și milioane de culori. Este pur și simplu superb, n-ai cum să-l anticipezi. Ca și cum ar rezuma întreaga carte și întreaga ei emoție în câteva cuvinte perfect plasate.
N-am avut de gând să dezvălui prea mult din ce se întâmplă în acest roman, pentru că nu ar avea rost. Vreau să că conving să citiți acest roman pentru că se merită, pentru că reușește să prezinte o poveste de dragoste într-un stil în care o asemenea poveste n-a mai fost prezentată - lejer, calm, lăsând lucrurile să se deruleze de la sine, fără puseuri grăbite sau accelerate. Am selectat și niște citate ce mi s-au părut frumoase pe care dați-mi voie să vi le prezint:
„Și ai grijă de visele tale (...). Nu știi niciodată când vei avea nevoie de ele.”
„Suferințele vor înceta când va înceta și speranța.”
„Nu e vorba că avem prea puțin timp. Problema e că pierdem prea mult.”
„În timp ce trece pe lângă o galerie comercială se trezește față în față cu reflexia lui în geamul unei vitrine. Își dă brusc seama că are aceeași vârstă și aceeași figură ca dublul său, așa cum i-a apărut în urmă cu treizeci de ani.
Iată că s-a întâmplat și asta: până la urmă m-am transformat în el...”
„Când ți se vor deschide în față mai multe căi și vei ști pe care să apuci, nu alege la întâmplare, ci așează-te și așteaptă. Așteaptă oricât e nevoie. Nu te mișca, nu spune nimic, ascultă-ți inima. Apoi, când o să-ți vorbească, ridică-te și urmează-i sfatul.”
Vă promit eu că o să vă placă. Recunosc, nu auzisem de acest autor până când cineva mi-a spus că e autorul ei preferat. Acum știu și de ce a spus astea, cu siguranță vor mai urma muuulte cărți scrise de Guillaume Musso pe lista mea de „a fi citite”. Le mulțumesc frumos celor de la
Cărți Anticariat, site-ul de unde puteți achiziționa numeroase cărți la reduceri și noi, pentru această frumoasă carte și pentru recomandare, cartea o puteți achiziționa de
AICI, la un preț foarte bun!
