luni, 2 martie 2015

La Curtea Veche, primăvara vine la pachet cu o ciocolată



Editura Curtea Veche, de unde puteți cumpăra numeroase cărți din variate domenii - dezvoltare personală, bucătărie, religie, până la beletristică - sărbătorește venirea primăverii cu mari reduceri, cu titluri captivante și surprize dulci. Și, zău, cui nu îi plac dulciurile?

Fiecare achiziție de carte făcută de la Curtea Veche în perioada 1-8 martie vine la pachet cu o ciocolată fină și savuroasă de la Rausch!

Oferta este valabilă în limita stocului disponibil, deci nu ezitați. 

Pentru a fi la curent cu toate noutățile, nu ezitați să vă abonați la Newsletter sau să urmăriți pagina lor de Facebok.  

O primăvară minunată și plină de cărți!

Mărțișor alături de Editura Litera



Pentru că primăvara și feminitatea își fac loc atât de frumos în universul cărților, Litera aduce mărțișoare și daruri speciale cititoarelor sale cu ocazia zilelor de 1 și 8 Martie. Fie că ești la birou, că te plimbi cu taxiul sau cu metroul sau că savurezi un ceai, Litera este lângă tine pentru a celebra venirea primăverii și Ziua Femeii cu o carte cadou.

Între 1 și 8 Martie bărbații din companii sunt provocați să scrie pe pagina de Facebook Editura Litera cât de speciale sunt colegele lor, în cadrul campaniei Cele mai prețuite femeiprimesc cele mai frumoase cărți! Mesajele cele mai interesante vor fi premiate cu cărți pentrutoate femeile din companie și papioane pentru gentlemenii care au preluat inițiativa.

Pe 1 Martie, cine a urcat în Taxiul cu bomboane și-a făcut ziua mai frumoasă, primind o carte în dar. Pe 8 Martie este rândul MERIDIAN TAXI să ofere doamnelor și domnișoarelor norocoase o carte, în cadrul campaniei „De ziua ta, MERIDIAN TAXI îți oferă LITERAtură în dar”. 

Călătoria  cu  metroul se transformă și  ea pe 8 Martie într-un  prilej de a sărbători Femeia. Editura Litera și revista Unica, cu sprijinul Metrorex, oferă femeilor care circulă pe magistralele 1 și 2 o carte și o revistă cadou

Tot  o  carte  în  dar  au  primit  clientele  ceainăriei  Joie de Vivre pe 1  Martie și  vor continua să primească și pe 8 Martie. 
 
Ceaiul și lectura sunt prietene bune, iar cei de la Litera încă mai au mărțișoare de împărțit!


duminică, 1 martie 2015

Fericirea începe azi, de Jamie McGuire - Recenzie


Iubire. Sacrificii. Dorință. Mister și secrete. Ce ți-ai putea dori mai mult de la un roman „pur roamance”, care pur și simplu te atrage ca un magnet și nu te lasă în pace până nu-l termini. Iar dacă, eventual, te oprești pe la jumătate, te macină întrebările legate de ce are să se mai întâmple. Cu adevărat o poveste de dragoste bună, fără exagerări când vine vorba de dragostea fizică, ci cu accente ce se pun pe descoperirea psihologică a personajelor, într-o manieră în care autoarea știe numai ea cum s-o facă.

Jamie McGuire s-a născut la Tulsa, Oklahoma, fiind crescută de mama ei în Blackwell, unde a absolvit liceul în 1997. A urmat Nothern Oklahoma College, University of Central Oklahoma și Autry Technology Center, pe care l-a absolvit cu diplomă în radiografie. Jamie McGuire locuiește la Enid, Oklahoma, cu soțul său și cei trei copii ai lor. Debutul ei literar l-a reprezentat „Providence”, o trilogie pentru tineret care îmbină tema dragostei cu fenomenele paranormale. Ca și trilogia „Fifty Shades of Grey” a lui E.L. James, „Fericirea începe azi” a devenit un fenomen al pieței de carte, înregistrând vânzări fabuloase, deși inițial romanul a fost publicat doar pe internet.

Deși personajele par a fi create după o rețete „prescrisă” - tipul macho, după care se dau în vânt toate fetele, cu tatuaje, mușchi mișcători și care nu are o relație care durează mai mult de o noapte, dar cu note mari, deștept, bun la biologie și cu un trecut nu prea roz și fata simplă, normală (în aparență) care la început pare a nu avea nimic de ascuns și care dorește să treacă cu bine de facultate și să se vadă împlinită, liniștită, cu vreo inșpe copii într-un stat îndepărtat din Canada - povestea nu este nicidecum una care să plictisească și să nu surprindă. Din contră, numeroase au fost capitolele în care abia așteptam să văd ce mai poate nutri mintea acestei scriitoare care povestește într-un stil cald și foarte natural. 

Abby Abernathy s-a hotărât să devină altcineva. Acum e o fată bună, nu bea și nu vorbește urât, are haine cuminți în șifonier și dorește să de dedice studiului și trăirii în pace. Crede că s-a distanțat suficient de lucrurile întunecate din trecutul ei, dar când ajunge la colegiul împreună cu prietena sa cea mai bună, America, dorința de un nou început pare să nu rămână stabilă pentru prea mult timp, ea fiind supusă provocărilor. Travis Maddox, șiret, isteț și acoperit cu tatuaje, reprezintă tot ceea ce Abby vrea - și trebuie- să evite. Travis își petrece nopțile câștigând banii din lupte, iar ziua e seducătorul numărul unu al campusului. Prima întâlnire dintre cei doi are loc la una din luptele de seară la care Travis participă câștigându-și banii, iar circumstanțele nu-s prea frumoase. Din acel moment, în inima lui Travis se aprinde o flacără a iubirii ce va fi cam imposibil de stind, dar Abby nu are de gând să enunțe prea ușor la dorințele sale de schimbare, așadar nu se lasă victimă „vrăjelilor” și farmecelor lui Travis - nu prea curând, ce-i drept. Ca o ironie a sorții, norocul îi surâde acestuia în momentul în care boilerul din camera de cămin a Americăi și a lui Abby se strică, iar ele sunt nevoite, astfel, să se mute în apartamentul lui Shepley - iubitul Americăi -, iar colegul de cameră a lui Shepley este chiar - da, ați ghicit - nimen altul decât Travis. Abby este nevoită să împartă patul cu Travis, iar din acel moment Travis începe să facă sacrificii, vrând să-i demonstreze lui Abby că ea e diferită, nu e ca oricare altă fată care i-a trecut prin pat. Dorind s-o aibă cât mai aproape de el, acesta inventează un pariu de pe urma căruia, dacă câștigă, se va alege cu încă o lună petrecută alături de Abby și, evident, are grijă să iasă câștigător.

Pe întreg parcursul acestei luni, Abby îi rezistă lui Travis, până în ultima zi când acesta își recunoaște iubirea și i se dăruiește, el fiind primul bărbat din viața ei. Cu toate astea, ea considera că Travis nu e genul ei de bărbat, ba, din contră, este tocmai acel gen de care vrea să se ferească, iar a doua zi pleacă fără să spună nimic, iar Travis este distrus și înnebunit.

Vor ajunge cei doi să se reîmpace? Își vor petrece viața împreună, născând din fericire și dorință, vor fi dispuși să facă sacrificii și compromisuri, pentru bunăstarea relației lor? O iubire ce pare aproape obsesivă, un bărbat prea posesiv și de o gelozie enormă, iar ea, o fată ce nu știe ce-și dorește și care pltuește într-o mare de nesiguranță - o fi oare Travis colacul ei de salvare, de fapt? Ce-are să se aleagă din aceste două genotipuri? Ceva bun, frumos, sau ceva aflat la celălalt capăt?

Am extras și niște pasaje care mi-au plăcut:

„- Femeile își justifică de obicei acțiunile prin ceea ce inventează ele în mintea lor. Ea nu mi-a spus din capul locului că ar vrea o relației, după cum nici eu nu i-am spus că voiam sex fără obligații.
Care e diferența?
- Ești un porc!
Travis a ridicat din umeri.
- Mi s-a pus și mai urât.”

„- Nu vreau să-mi dau întâlniri cu ea, vreau să fiu în preajma ei. Ea e... diferită.
- Cum adică diferită? a întrebat America, părând iritată.
- Nu pune botul la rahaturile mele, ceea ce e reconfortant.”

„Travis m-a întors cu fața spre el, apoi s-a lipit din nou de mine, rezemându-mă cu spatele de perete. Privirile ni s-au întâlnit și e în timp ce-mi cerceta porțiunile de piele dezgolită. Îl mai văzusem și până atunci studiind femiele, dar de data asta era diferit. Nu voia să mă cucerească; voia ca eu să spun da.”

„- Știu că am dat-o în bară, bine? Sunt impulsiv și iute la mânie, însă tu mi-ai intrat sub piele ca nimeni altcineva. Te porți de parcă mă urăști în momentul ăsta, iar în următorul a nevoie de mine. Nu fac niciodată nimic cum trebuie și nu te merit... dar, la naiba, te iubesc, Abby. Te iubesc mai mult decât am iubit vreodată pe cineva sau ceva. Când ești lângă mine, n-am nevoie de băutură sau de bani sau de lupte sau de partide de sex de o noapte.... tot ce-mi doresc ești tu. Numai la tine mă gândesc. Numai la tine visez. Ești tot ce îmi doresc.”

„- Asta nu-i adevărat! Pigeon, te iubesc mai mult decât propria-mi viață, a rostit el, rănit.
- Exact asta am vrut să spun. E o nebunie.
- Nu e o nebunie. E adevărul.”

În ceea ce privește exegeții, s-au afirmat următoarele:

„Povestea relației dintre Abby și Travis constituie o excelentă radiografie a adolescenței, cu toate frământările, visurile și frumusețea ei.” - Reading, Eating & Dreaming

„Vă garantez că veți fi captivați de această carte, încât veți lăsa orice altă activitate deoparte!” - Book Whisperer Reviews

„Am făcut o adevărată pasiune pentru personajele acestui roman.” - The Daily Quirk

„... Noul meu romance preferat, cu o doză subtilă de erotism rafinat.” - Nightly Reading Review

Nu are cum să nu vă placă, e cam imposibil. Nu trebuie să fii fan romance ca să te atragă stilul scriitoarei, chiar și de-ai fi cel mai sadic cititor la romanul tău preferat e „Hannibal”, tot o să găsești puseuri de plăcere citind acest roman. Le mulțumesc celor de la Books-Express, librăria online de unde puteți cumpăra nenumărate cărți, în diferite limbi - germană, engleză, franceză - la prețuri foarte bune. Cartea o puteți cumpăra de AICI cu o reducere de 25%. De asemenea, urmăriți pagina de Facebook a celor de la Books-Express pentru a fi la curent cu toate noutățile, precum și blogul lor.


Editura TREI
440 pagini
Traducere din limba engleză de Shauki Al-Gareeb

sâmbătă, 28 februarie 2015

Comentează și câștigă


Salutare,

Am revenit cu un nou concurs de comentarii. Cei care vor fi cei mai activi pe blog vor fi premiați cu niște cărți. Vor exista doi câștigători, locul I și locul II, iar cel care va fi pe locul I își va putea alege un premiu din cele două:


Profețiile maya pentru 2012”, și, deși 2012 a trecut de vreo 3 ani, cartea încă are raționamente interesante și o istorie destul de captivantă. Eh, a fost ceva la vremea ei. „Fugarul”, o carte amuzantă și care activează cititorul într-un mod în care te surprinde. Și două semne câștigate de mine la un alt concurs.


Laleaua neagră”, de Alexandre Dumas și „Felinarul lui Lewis”, o carte despre puterea divină și dorința de regăsire. Plus un micuț-mare semn de carte - cred. Oricum, e destul de drăguț!

La sfârșitul concursului, care se va termina pe 28 martie, voi număra comentariile tuturor participanților, astfel încât, primii 2 cu cele mai multe comentarii vor avea șansa de a câștiga aceste cărți, astfel:

- cel care va avea comentariile cele mai multe postate, își va putea alege ce premiu dorește din cele două „pachete”;
- cel de pe locul al doilea va primul pachetul rămas;
- dacă cei doi concurenți vor avea un număr egal de comentarii, premiat va fi cel care a postat primul comentariu pe blog.

 Reguli:
  • Veți putea posta doar 5 comentarii pe zi;
  • Înregistrați-vă pe blog și lăsați-mi GFC-ul cu care urmăriți blogul;
  • Comentarile trebuie să fie fraze elocvente și fix pe tema postării;
  • Puteți recomenta la postările la care ați comentat deja;
  • Pentru a putea câștiga unul dintre premiile de mai sus, trebuie să postați minim 40 comentarii, oriunde vreți voi, la orice secțiune;
  • Dacă participați, lăsați-mi numele vostru într-un comentariu. 

Vă aștept cu mare drag!

Și după..., de Guillaume Musso - Recenzie


O carieră de succes sau o viață personală împlinită? Într-adevăr, fericirea vine din ambele părți. Dar care fericire este mai mare, mai frumoasă și înfloritoare? Uneori, răspunsul îl afli din mers, alteori trebuie să iei o decizie. Iar dificultatea nu constă în înclinarea balanței spre una dintre cele două părți, ci în echilibrarea ei. Cariera, parte din viața unui om, precum și familia, presupun, în egală măsură, timp, energie și atenție. Dar tocmai pentru că aceste resurse sunt limitate, omul se mulțumește să triumfe într-un domeniu și să se descurce satisfăcător în celălalt. Fără unul dintre ele simțim însă că ne lipsește ceva. Fie că este vorba de bunăstare profesională, prestigiu profesional, recunoaștere, siguranță materială sau împliniri, mulțumire sufletească, familie.

Guillaume Musso, născut în 1974 este unul dintre cei mai populari scriitori francezi contemporani. Se prezintă simplu: „Guillaume Musso, născut la Antibes, romancier.” Încă de la vârsta de zece ani a fost sigur că va scrie romane. Mama lui, bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în SUA, unde s-a îndrăgostit de New York. S-a întors în Franța plin de idei pentru romanele sale. A debutat în 2001, cu romanul „Skidamarink”. 

Primul roman scris de către acest autor pe care l-am citit a fost „Vei fi acolo?”, recenzia AICI, de care m-am îndrăgostit încă de la primele pagini. Cred că nu îi veți înțelege geniul decât dacă îi citiți măcar un roman - credeți-mă, este deajuns ca să vă provoace „epidemia Guillaume Musso”. La mine a mers! Dar nici că vreau să mă tratez de ea, scriitorul acesta este pur și simplu superb. 

Romanul „Și după...” a fost romanul ce l-a dus pe acest scriitor pe culmile succesului. Este un roman dramatic, ce surprinde drama lui Nathan Del Amico, avocat de prestigiu din New York, ce dorește prosperitatea carierei sale, țintind cât mai sus - dovadă fiind faptul că nu avea niciun proces pierdut și numeroasele recomandări primite - dar care, din cauza dedicării sale în totalitate meseriei și sacrificării celei mai mari părți a timpului său acesteia, divorțează de femeia pe care încă o iubește, având sentimente profunde dar neînțelese atât pentru ea, Mallory, cât și pentru fiica lor, Bonnie. Drama constă tocmai în faptul că Nathan realizează cât de importantă este, de fapt, familia, în viața unui om, și cât de superficial este să trăiești în patima succesului și a banului, patimă ce l-a făcut să se înstrăineze de familie, închizându-se în întunericul cărnii sale, fapt ce a dus la destrămarea ei. Acum, după ce a realizat aceste lucruri, pare că totul este mult prea târziu și că nimic nu mai poate fi reparat, dar viața este... imprevizibilă și ciudată.

Toată magia începe în îndepărtata insulă Natucket, când un băiețel de opt anișori o salvează pe prietena sa de la înec, care s-a aventurat lângă de lac și a alunecat, dar pentru a o salva acesta face cunoștință cu „brațele întunecate care îl trag în adâncuri” și apoi „cu o lumină albă”. Aflat în comă pentru o lungă perioadă de timp, medicii fiind rezervați în privința supraviețuirii sale, micuțul băiețel revine la viață într-un mod miraculos și pare sănătos ca și cum nu s-ar fi petrecut nimic. Să fi fost, oare, posibilitatea înecului un pod între două lumi, sau ce-ar fi vrut, oare, Guillaume să zică prin imaginea „luminii albe”?

Peste douăzeci de ani de la accident autorul ni-l înfățișează pe Nathan - avocatul de care vorbisem - în apartamentul săi din Manhattan, simțindu-se singur și părăsit, fiind separat de fata sa și de fosta soție, însă conștient că există un loc ce mereu are să-l aștepte cu brațele deschise: firma Marble&March, unde acesta activa ca avocat și „era cel mai bun”. Simțindu-se din ce în ce mai straniu, Nathan îi face o vizită domnului doctor Garrett Goodrich, care, într-un mod neașteptat, are să-i schimbe acestuia viața. Viziunea sa despre viață, capacitatea sa de a prevesti ineluctabila moarte, însoțită de dovezi clare ale aptitudinii sale total paranormale și inexplicabile, îl dau peste cap pe avocat și-l fac să-și pună întrebări fără răspunsuri. Aflarea faptului cum că există persoane speciale numite „Mesageri”, a căror misiune este aceea de a-i pregăti pe cei aflați în pragul morții să părăsească această lume într-un mod cât mai liniștit, mai curat și primitor, îl fac pe eroul nostru să realizeze că, după ce pune lucrurile întâmplate cap la cap, nu mai are mult de trăit. Cât de dureros să afli acest lucru atunci când știi că ai încă conturi de reglat, că ai răspunsuri de dat și zâmbete de adus, când știi că nu ți-ai trăit viața așa cum ai vrut? Că, după cum și Nicolae Iorga spune, am „risipit ani, iar la moarte cerem clipe”? E dramatic modul în care Nathan încearcă să se confrunte cu demonii trecutului său, încearcă să repare ceea ce timpul n-a reușit să consolideze. Va reuși, oare, să o sărute pentru ultima dată pe Bonnie, va reuși să își ceară iertare de la fosta sa soție, Mallory, iar aceasta să-l înțeleagă și să-i acorde iertarea? Vor înțelege, oare, ce se întâmplă cu avocatul Nathan, cândva dur și aspru în gândire, după cum i-o cere și meseria? Va înțelege, oare, Nathan, ce sunt Mesagerii? Ceva greu de definit. O mică poartă care se întredeschide pentru o clipă în spiritul omului, un fel de fulger, iar prima sarcină a noului Mesager este una foarte grea, pentru că ea constă în a însoți în momentul morții ființa care îi este cea mai apropiată.

Ca de obicei, am scos din carte niște citate care mi-au plăcut mult, pe care le voi împărtăși cu voi:

„Nu, nu mai visa: mașina era încă impregnată cu parfumul lui Mallory. Un miros de vanilie și de flori. În acele momente, ea îi lipsea foarte mult. O simțea prezentă atât de mult în spiritul lui, încât avu de mai multe ori impresia că umbra ei este lângă el. Pe scaunul de alături, ca o închipuire.
Atât de diferite ar fi putut fi lucrurile dacă n-ar fi existat toate astea: banii, diferențele de mediu social, nevoia de a se autodepăși ca să arate că o merită și așa mai departe. Foarte devreme trebuise să-și croiască o personalitate bazată pe cinism și individualism și să ascundă ce era mai fragil în el. Ca să fie unul dintre cei mai buni, să nu fie nevoie să se scuze din pricina slăbiciunilor lui.”

„Vita brevis, ars longa, experimentum periculosum, judicium difficile - Viața e scurtă, arta lungă, experimentul periculos, judecata dificilă.”

„- Nat, să știi că-mi aduc aminte de tot. De toate momentele pe care le-am petrecut împreună, de toate amănuntele, de culoarea cerului și de parfumul nisipului din timpul primei noastre sărutări, de nopțile petrecute sărutându-ne până când ne învinețeam buzele... Îmi amintesc de tot și nimic nu mai contează în viața mea. Așa că nu ai dreptul să vorbești așa cum ai făcut-o.
- Eu...
Voise să spună ceva, dar ea închisese.

Nathan se duse la fereastră. Zăpada continua să cadă peste Central Park. Un vârtej de fulgi mari se rostogolea în fața geamurilor și se așternea pe pervazurile ferestrelor.
Un moment, lăsă privirea să-i rătăcească fără scop, gândindu-se la ceea ce îi spusese soția lui. Apoi, cu mâneca de la cămașă își șterse ochii inundați în lacrimile care-i curgeau în voie.”

„Nu se face oare din ce în ce mai frig?
Nopțile nu sunt oare
din ce în ce mai întunecate?
N-ar trebui să aprindem
lămpile de dimineață? - Nietzsche

„Acel loc necunoscut și temut.
Acel loc în care vom merge cu toții.”

Le mulțumesc frumos celor de la Cărți Anticariat, site-ul de unde puteți achiziționa numeroase cărți la reduceri și noi, pentru această frumoasă carte și pentru recomandare. De asemenea, pe pagina lor de Facebook este un concurs la care puteți câștia cartea „Obsidian”, pe care, de asemenea, o puteți comanda de AICI cu o reducere de 40%. Astăzi și mâine aveți reducere de minim 40% la toate cărțile, iar pentru cadouri de minim 50%.

Traducere din limba franceză și Rao Publishing Company, 2006
286 pagini