luni, 17 aprilie 2017

„Cu un pas prea departe”, de Tina Seskis- Recenzie


Editura: Trei
Număr de pagini: 376
Rating: 4 din 5 steluțe
Traducere din limba engleză: Ioana Filat

Tina Seskis a crescut în Hampshire, Anglia. După ce a absolvit Universitatea din Bath, a lucrat peste douăzeci de ani în marketing şi publicitate. Cu un pas prea departe este romanul ei de debut şi a apărut mai întâi în Marea Britanie, unde a intrat direct pe locul întâi pe lista de bestselleruri. Ulterior, a fost publicat în 60 de ţări.

Nimeni n-a aflat secretul lui Emily. O vei face tu?
O căsnicie fericită. Un fiu superb. Un cămin perfect. Atunci ce anume o face pe Emily Coleman să se trezească într-o dimineaţă şi să-şi schimbe radical destinul, plecând de acasă şi lăsând în urmă tot ce a construit?
Într-o Londră mai mult ostilă decât prietenoasă, cu un nume nou, cu o profesie nouă, dar cu aceleaşi vinovăţii şi coşmaruri, Emily încearcă să se reinventeze şi s-o ia de la capăt. Însă nu poate scăpa de fantomele trecutului, care continuă să o bântuie. Şi curând, va trebui să se confrunte cu urmările faptelor sale - o descoperire şocantă care s-ar putea să o împingă cu un pas prea departe... 

Cât de departe poți merge ca să uiți anumite lucruri, să-ți depășești condiția de a trăi în trecut, în secunda care ți-a făcut ființa să explodeze și să se împrăștie în întreaga lume? Cât curaj să ai să lași atâtea în urmă, să fugi, să fugi, să-ți găsești propria ta buclă, A TA, în care să trăiești și să-ți începi o viață nouă? Cât de greșit este să te gândești la trecut, cât de nedrept este să regreți ceea ce, acum, în momentul de față, în această secundă, ești? Nu știu, mie romanul de față mi-a lăsat o urmă adâncă în suflet, pentru că, deși cu totul alte circumstanțe, m-am regăsit enorm de mult în povestea lui Emily. Este pentru prima dată când citesc un thriller atât de bun care nu are o intrigă precum celelalte, ci una emoționantă, apăsătoare, visceral. Cu un pas prea departe mi-a dat de gândit și de meditat, mi-a pus zeci de întrebări, m-a făcut să caut și mai multe răspunsuri, doar pentru ca, la finalul celor aproape patru sute de pagini, să mă lovească din toate direcțiile, să-mi dea knock-out, pentru că este cu totul și cu totul neașteptat ceea ce, de fapt, s-a petrecut în viața lui Emily, în viața ei aparent perfectă, fericită și liniștită. Încă o dovadă că, de fapt, zâmbetul poate masca zeci de suferințe, râsetele mii de lacrimi, că aparențele înșală.

Știți prea bine că nu voi povesti lucruri din acest roman, anume ce va face Emily, unde va merge, cu cine se va întâlni, pentru că nu doresc, dacă vă decideți să citiți acest roman, să dau spoilere. Nu, ar fi de prisos, pentru că totul stă în modul în care fiecare cititor percepe ceea ce citește, totul depinde de universul său literar, de palmaresul altor thrillere citite și așa mai departe. Dacă mie mi-a plăcut enorm de mult Cu un pas mai departe, este de la sine înțeles, evident, prin subiectivism, că sunt alte persoane cărora nu le va place. Dar vă pot spune, de fapt garanta, că am citit destul de multe thrillere încât să recuosc că acesta este unul dintre cele mai bune citite. Nu știu de ce, dar l-am simțit diferit față de altele, am simțit implicare emoțională din partea autoarei, Tina Seskis, nicidecum o răceală, nu, am simțit emoție în fiecare cuvânt, în fiecare personaj, dar mai ales o frică exacerbată, aproape, confuză, în sufletul protagonistei, Emily. Iar toate aceste lucruri, toate aceste aspecte țesute în sufletului personajului principal, cu un talent scriitoricesc irefutabil, evident, au făcut din acest roman unul savuros și plin de mister, de neașteptat. Și asta mi-a plăcut cel mai mult.

Personaje complexe, tridimensionale, cu moravuri și cu plăceri vinovate, personaje neașteptate, cu replici vii și vieți care pulsau între paginile cărții, ca și cum oricând ar fi fost gata să sară de acolo și să se integreze în cotidianul nostru; aceste personaje ar fi putut fi oricare dintre noi, cu greșelile noastre, cu minciunile noastre, ar fi putut fi vecinul, vecina, vânzătoru de la tonetă, șoferul care ți-a oprit la semafor, vatmanul, prietenul cel mai bun. Nu, vă spun, am iubit modul în care Tina Seskis s-a jucat cu aceste lucruri, înșirându-și personajele cu o măiestrie aparte, cu o precizie chirurgicală. Să fiu drept, de-a lungul acțiunii am încercat puțin să mă prind care e faza cu toată această hărmălaie din roman, să-i spun așa, și chiar am reușit, pentru că am reușit să pun cap la cap anumite lucruri (da, recunosc, îmi place să fac asta cam la fiecare thriller de la Editura Trei pe care îl citesc), dar la un asemenea final, la o asemenea convergență a tuturor lucrurilor, vă spun, zău, chiar nu m-am așteptat. 

Tina Seskis se pricepe foarte bine să exploateze natura umană, cu toate defectele și calitățile ei, cu toate moravurile și valorile morale, întrucât firescul unor situații, emoția cu care reușește să transmită anumite aspecte privitoare la viața oricărui dintre persoanje, predilecția ei pentru psihicul personajelor fac din acest roman o lectură misterioasă, dramatică, plină de suspans. Răsturnările de situație te aduc în imposibilitatea de a cobi, măcar pentru douăzeci-treizeci de pagini, cum are să se definitiveze totul într-un punct din care, la sfârșit, autoarea să traseze destinele și să ne lase, pe noi cititorii, ori cu un gust dulce, ori cu un gust amar. Pentru că, stai și te gândești, o asemenea poveste, despre ură, gelozie, minciuni ascunse, secrete, violență, cuvinte nespuse și, pe cealaltă parte, dragoste, familie, prietenie, mister și pedeapsă, n-are un sfârșit pe care l-ai putea desluși de înainte. Poate, pur și simplu, dorești ca romanul să se termine într-un anume mod - în propriu tău mod subiectiv. Mie, unul, mi-a plăcut sfârșitul, deși, la cum se învârteau toate lucrurile, nu m-aș fi așteptat, neapărat, la așa ceva. Încă o bilă pentru Tina Seksis, a reușit să mă surprindă.

Mulțumesc mult Editurii Trei pentru posibilitatea de a citi acest roman, eu vi-l recomand cu mare drag, sunt sigur că o să vă placă foarte mult. Pe site-ul celor de la Editura Trei găsiți o mulțime de cărți în vogă, să le spun așa, la prețuri bune, din toate categoriile. S-aveți lecturi frumoase și cu spor!

8 comentarii:

  1. Uh! Efectiv am impresia că toate cărțile de la editura Trei au ceva aparte care încântă într-o anumită măsură!

    RăspundețiȘtergere
  2. Felicitări pentru recenzie! Cartea este de mult timp pe wishlist-ul meu, dar încă n-am ajuns să o cumpăr. Coperta este superbăăă, iar descrierea sună interesant!

    RăspundețiȘtergere
  3. Oh, Andrei, cum de nu ţi-am citit până acum recenziile? Nici eu nu ştiu, dar cert e că îţi ador modul de a-ţi exprima opinia referitoare la carte. De curând mi-am dat seama că îmi place să citesc şi genul thriller, nu doar să văd filme de acest gen, şi recomandarea ta e binevenită pentru mine! Mult spor în tot ceea ce faci! ♥

    RăspundețiȘtergere