Editura: Trei
Colecția: Fiction Connection. Crime
Rating: ⭐️⭐️⭐️⭐️
Număr de pagini: 256
Anul apariției: 2023
Traducere: Laura Karsch
Ivar Leon Menger, născut în 1973 la Darmstadt, este autorul și regizorul mai multor serii de teatru radiofonic. Monster 1983 și Ghostbox se numără printre producțiile cele mai de succes din Germania. În calitate de copywriter și graphic designer și-a descoperit curând dragostea pentru film, care-i caracterizează toate poveștile. Când vin străinii (Editura Trei, colecția Fiction Connection. Crime, 2023, traducere de către Laura Karsch) este romanul lui de debut și a fost urmat de Angst (2023). Poate fi urmărit la www.ivarleonmenger.de.
🌳🌕🌳 ACOPERĂMÂNTUL PĂDURII NE PROTEJEAZĂ. DAR DE CINE ANUME? 🌳🌕🌳
Iuno trăiește, din copilărie, în izolare totală, în adâncul pădurilor din Țara de Nord, pe o insuliță, împreună cu părinții și fratele ei, Boy. Își petrec timpul pescuind, făcând plăcinte și jucând duminica jocuri de societate. Dar trăiesc într-o frică permanentă. Fiindcă pe celălalt mal pândește pericolul: Străinii sunt pe urmele lor. Vor să se răzbune pentru ceva ce, chipurile, le făcuse odinioară tatăl. Și nu vor să-l ucidă doar pe el. Străinii vor să nimicească întreaga familie. Dar tata a săpat un adăpost secret. Acolo se pot simți în siguranță. Deocamdată… Rareori s-a insinuat răul într-un mod atât de perfid idilic ca în acest roman de debut: un thriller grandios, emoționant.
„(...) La numai câteva sute de metri, dincolo, la umbra copacilor înalți, se află viitorul meu. La care nu pot ajunge din cauza propriilor părinți. Niciodată nu am înțeles acest lucru cu atâta claritate ca acum.”
Încă de la bun început - chiar înainte de a citi, efectiv, prima pagină a acestei cărți -, am știut că romanul lui Ivar Leon Menger, Când vin străinii, are să-mi placă. Uneori, pur și simplu am un feeling privitor la dacă o carte îmi va plăcea sau nu. În acest caz, s-a dovedit, încă o dată, că intuiția nu dă greș. Mi-a plăcut la nebunie romanul lui Ivar Leon Menger, și nu am mai putut să-l las din mână odată ce m-am apucat de el. În plus, se citește rapid, și cred că asta se datorează foarte mult și faptului că, în esență, Menger a mizat pe acest lucru - ca lucrurile să se desfășoare rapid, fără descrieri inutile și fără prea multă vorbărie. Scurt și la obiect, iată ce se-ntâmplă și care-i de fapt faza, însă fără a compromite și posibilitatea de a te atașa de personaje. Și, sincer, m-am atașat maxim de Iuno & Boy, iar misterul care a învăluit totul nu a făcut decât ca atașamentul, ulterior, să se dovedească a fi și mai acut. Și mai puternic. Mi-a plăcut absolut totul la această carte, dar nu i-am dat 5 steluțe pentru un simplu motiv: în carte, încă rămâne ceva ce nu își găsește explicație (eu, unul, n-am reușit s-o găsesc; însă este vorba despre un detaliu absolut nesemnificativ, însă care mi s-a întipărit pe creier). Altfel, i-aș fi dat fără niciun dubiu cele 5 steluțe binemeritate.
„(...) Toată viața mea am fost captivă. Și voi rămâne pe veci, dacă nu fac ceva.”
Cartea lui Ivar Leon Menger ne spune poveștea lui Iuno & a lui Boy, care trăiesc izolați într-o pădure, pe o insuliță, în Țara de Nord. Cu toate acestea, traiul lor zilnic nu este unul idilic, pentru că un pericol omniprezent amușină printre ei: așa-zișii „Străini”, de care trebuie să se ferească și care mereu se vor afla pe urmele lor. Motivul? Ei nu-l cunosc, însă îl cunosc părinții lor. Tot ce știu este că acești „străini” nu sunt oameni cu cele mai pacifiste intenții și că scopul lor este acela de a-i găsi și ucide. În esență, ei știu doar că „străinii” caută răzbunare pentru ceva ce, în trecut, le-a făcut tatăl lor (motivul tatălui fiind, de altfel, unul justificat). Bineînțeles, lucrurile stau cu totul altfel... Cei patru membri ai familiei dispun de un adăpost secret în care să se ascundă, și în care pot fi în siguranță. Într-o zi, în schimb, lucrurile o iau razna, în momentul în care cineva o găsește pe Iuno și îi face o poză - deși ea știe că ar trebui să se ascundă de orice altă persoană din afara familiei. Din acel moment, totul ia o întorsătură neașteptată și... De aici, până la a fi scoase la iveală toate secretele acestei familii, nu există decât un minuscul pas. Dar ale cărui repercursiuni se dovedesc a fi dintre cele mai bizare.
„Primejdios. Dar voi reuși.La orizont se anunță nori întunecați de furtună.”
Un roman intens, puternic - deși se întinde doar de-a lungul a aproximativ 250 de pagini, părerea mea este că nimic nu mai trebuia spus. A fost exact cât trebuie, a fost exact ce trebuie! M-am bucurat tare că am avut parte de o lectură diferită, o lectură pe care am găsit-o ca fiind chiar originală. M-a și emoționat, și eu unul ador când într-un thriller sunt inserate pasaje dintr-astea care te apropie atât de personaje, de autor, cât și de acțiune în sine. Mi-a plăcut mult direcția în care au luat-o lucrurile (recunosc că, la un moment dat, oarecum începusem să mă prind), respectiv care a fost toată treaba cu acești „străini” și această bizară familie. Motivele pentru care s-au izolat. Motivele pentru care nu trebuiau să fie văzuți, vreodată, de oricine altcineva. A fost un thriller chiar reușit, un thriller care a mers rapid și pe care l-am dat gata cap-coadă într-o singură repriză de citit - n-am mai putut să-l las din mână. Îmi plac enorm thrillerele de acest gen, care te țin cu sufletul la gură, tensionat, dornic să descoperi cât mai rapid care-i faza și încotro se îndreaptă toate lucrurile.
„Totul a fost în zadar.Apoi mi se rostogolesc și mie lacrimi pe obrajii încinși, picurând pe aparatul distrus.Suntem pierduți.”
Când vin străinii este un roman pe care chiar l-aș recomanda absolut oricui. Nu trebuie să fii fan thriller ca să îți placă, cred că se pliază perfect oricăror gusturi literare. E un roman bine scris, bine dezvoltat și cu o intrigă interesantă, cu un punct de plecare sănătos care, ulterior, a fost foarte bine fructificat. Sper din suflet să se traducă și celălalt roman al lui Ivar Leon Menger, deoarece autorul chiar este talentat - nu cred că este „nejustificat” că mă pronunț deja în această direcție, deși am citit doar o carte a autorului. Ideea e că am avut de-a face cu atât de multe thrillere banale & mediocre în ultima vreme, implicit am citit atât de multe cărți thriller, încât cred că pot recunoaște, chiar dintr-un prin contact literar, un autor care are potențial. Și, cel puțin pentru mine, Ivar Leon Menger chiar are potențial. Sunt sigur că cealaltă carte, Angst (probabil cu potențiala traducere de „neliniște” sau „angoasă”), ar fi cel puțin la fel de bună. În altă ordine de idei, eu cred că v-ar plăcea tare mult acesta. Să aveți lecturi cât mai frumoase și pe placul vostru!
Notă: recenzia face parte din blog tourul dedicat cărții lui Ivar Leon Menger, Când vin străinii, prin care ne dorim ca această recomandare să ajungă la cât mai multe persoane. Dacă sunteți curioși să aflați alte păreri, puteți vizita următoarele bloguri, unde au apărut sau vor apărea recenzii în zilele următoare: Anca și Cărțile, Cărțile Mele și Alți Demoni, Analogii-Antologii, Biblioteca lui Liviu, Literatură pe Tocuri, Ciobanul de Azi, CiteștE-MI-L, Fata cu Cartea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu