vineri, 5 septembrie 2014

Doua orfeline, de Adolphe D`Ennery - Recenzie


Am citit această carte în două zile. Da, v-ați prins de ce, e o carte care reușește să te țină în lumea ei și te face să n-o mai lași din mână. Nu numai că lectura e una ușoară, delicată, ci că personajele mă trimit puțin cu gândul la „Pe aripile vântului”, unul din romanele mele preferate.

Cartea vorbește despre „două orfeline”, una dintre ele fiind Luiza, a cărei mama este fiică a marchizului de Varney. Cu toate astea, ea este abandonată deoarece este rod al unei relații neligitime, lucru ce nu era tolerat în acel timp. Abandonată la poarta unei biserici, ea este găsită de către Michel Gerard, care, la rându-și, voia să-și abandoneze fetița din cauza faptului că sărăcia o condamna la chinuri. Înduioșat, acesta o ia pe Luiza, renunță la planul de a-și părăsi fetița și se întoarce acasă, la soția sa Tereza Gerard. Cei doi săraci, dar inimoși, hotărăsc să o crească pe Luiza ca și cum ar fi fiica lor, alături de Henrieta, fiica lor biologică. Luiza ascunde, totuși, o surpriză în îmbrăcăminte: monezi, care îi vor ajuta pe cei doi soți să ducă un trai mai bun, și un mesaj pe care scria „Persoanei miloase care mă va lua” și, pe o altă hârtie vărsată cu lacrimi, „Iubiți-mă. Numele meu e Luiza”.

Cele două fete duc o viață liniștită, până când tatăl lor moare, iar, peste ceva timp, mama lor. Între timp, Luiza orbește din cauza unei boli. Dar nu vă spun dacă-și va recăpăta vederea, veți putea afla singuri. Așadar, rămân singure pe lume, fiind nevoite să-și câștige existența. De fapt, obligate. Se îndreaptă către Paris, orașul unor mari speranțe, orașul unui trai mai bun și decent, dar pavat cu primejdii ce le pândesc la tot pasul și ce le măsoară cu privirile. Încă de cum ajung acolo, destinul le desparte într-un mod crud. Cele două sunt răpite: Henrieta este răpită de către un „admirator”, iar Luiza este amăgită de către o bătrână cerșetoare și obligată să cerșească alături de ea. Bineînțeles, relațiile decurg într-un mod mai surprinzător!

Se despart, apoi se regăsesc. Cartea este despre oameni care abuzează de putere, povești de iubire fericite și nefericite, oameni cinstiți și mârșavi, bani, încurcături ce par fără ieșire, deziluzii, situații deosebit de neașteptate, reîntâlniri, lacrimi, foamete, bani, beție, relații familiale și... destin! Toate astea fac din „Două orfeline” o lectură interesantă, ușoară și necesară!

A fost o lectură plăcută, care, la un moment dat, te înduioșează! Și cartea nu e scumpă, se poate comanda cu 5 lei de pe Libris!


Editura Orizonturi
Traducere din franceză realizată de Horia Gârbea
281 pagini

12 comentarii:

  1. Cartea e superbaaa!!! Frumoasa recenzie!

    RăspundețiȘtergere
  2. O carte foarte usoara de inteles si citit. Imi place recenzia, e exact intocmai firul cartii!

    RăspundețiȘtergere
  3. Într-adevăr, cartea este ușoară, numai bună de lecturat într-o după-amiază de week-end. Mă bucur că îți place!

    RăspundețiȘtergere
  4. Am si eu in biblioteca aceasta carte, pentru ca am gasit-o la o reducere de nerefuzat, pe Libris. Am tot amanat-o, pentru ca tot timpul s-a gasit alta care sa-mi atraga atentia. Dar trebuie sa ma ocup de ea. Argumentul suprem cu care m-ai convins este ca te duce cu gandul la "Pe aripile vantului", care este una dintre cartile mele de suflet.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc, Roxana, că ai trecut pe aici. Ah, Doamne, cui nu îi place „Gone with the wind”? O carte superbă, aș putea vorbi ore în șir despre ea fără să mă plictisesc și aș citit-o de inșpe mi ide ori. Într-adevăr, cartea era la o oferă de nerefuzat pe Libris, atunci am cumpărat-o și eu. O carte prea bună la un preț prea mic. Oare de ce? Lectură plăcută, te mai aștept.
      Andrei

      Ștergere
  5. M-ai convins să citesc cartea asta, nu auzisem de ea până acum însă am trecut-o pe lista de lectură şi sper ca până săptămâna viitoare să o şi primesc ca să mă apuc de ea :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mă bucur, Anca, o să-ți placă. Te va duce într-o lume rece dar, în esență, frumoasă, dominată de destin.

      Ștergere
  6. Sună bine cartea! Țin minte că mama mea îmi povestise de mai multe ori despre carte (probabil este și vreun film vechi sau ceva?) și mă făcuse curioasă, însă nu am apucat să o citesc. Mă bucur că mi-am reamintit acum de ea. Foarte faină recenzia! ^_^ *hugs*~~

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hello, Simona. Da, e foarte frumoasă, e simplă și te prinde! :) Te puuuuup.

      Ștergere
  7. O am in biblioteca de la un schimb, dar nu m-am apucat de ea... multumim pentru frumoasa recenzie!

    RăspundețiȘtergere