joi, 25 septembrie 2014

„Seara cântărețelor” de Lídia Jorge- Recenzie




Sincer, drept să vă spun, nu mă așteptam ca această carte să-mi placă atât de mult. Atât de mult, vreau să spun! Recunosc, m-a atras enorm coperta, nu știu de ce. Și da, uneori, judec o carte după copertă, și, sincer să fiu, niciodată nu m-a dezamăgit o carte a cărei copertă m-a atras!

Lídia Jorge, născută în  1946, a studiat literatura franceză în Lisabona, iar primul său roman „O Dia dos Prodigios”, apărut în 1980, e considerat o contribuție majoră adusă literaturii portugheze a ultimilor decenii. Scriitoarea a câștigat numerioase premii pentru Literatură ale orașului Lisabona. Le mmagazine Litteraire, într-un număr dedicat celor mari zece scriitori străini traduși în Franța, o așează pe Lidia Jorge printre autori precum Zadie Smith, Mo Yan, Orhan Pamuk, Alice Munro, John Irving.

În garajul unei clădiri din Lisabona, un pian negru cântă singur, fără să fie atins de degetele cuiva, iar muzica lui ajunge până în
Africa. Sau, cel puţin, astfel i se relatează publicului povestea formării unui grup muzical compus din cinci tinere femei: Solange, o studentă de nouăsprezece ani, vizitată adesea de „zeul micii poezii“; surorile Nani și Maria Luísa Alcides, soprane cu formaţie clasică; Madalena, „The African Lady“, cea mai tulburătoare voce a grupului, capabilă de extraordinare modulaţii de jazz şi blues; şi, nu în ultimul rând, ambiţioasa Gisela Batista. Dar cât de mult trebuie să sacrifice fiecare pentru a atinge faima?
După douăzeci şi unu de ani, Solange, vocea narativă a romanului, ne dezvăluie teribilul secret care a dus la destrămarea grupului.”


Credeți-mă, nu vă pot spune câtă emoție este suprinsă în această carte, cât de multe are Solange de spus, cât de multe au celelalte fete de ascuns, și cât de multe are maestrina, Gisela Batista, de spus și de sacrificat, devenind o ștampilă pentru toate fetele din grup. Evident, am început să cred, după terminarea romanului, că avea o fire mult prea posesivă și puternică, dar, cu toate acestea știa ce vrea și știa ce să facă pentru ca succesului grupului să fie inevitabil. Chiar dacă acest succes avea să fie pătat cu  moarte și cu suferință. Gisela le cere tuturor să rupă orice legătură sentimentală, să facă sacrificii și să se dedice întru totul succesului grupului. Bineînțeles, nu toate respectă aceste reguli, iar viața lor ia întorsături bruște. 


Romanul le conține pe toate: sacrificii, glume nevinovate, seriozitate, pașii ce trebuie urmați în atingerea unei cariere încununate de succes și faimă. Și, nu în ultimul rând, romantism. Nu dragoste pentru versuri, pentru cântec și note muzicale, ci dragoste pentru un suflet și pentru un trup. Scene presărate cu umor și cu sentimente trăite până la apogeu. „Seri perfecte”, oameni noi, vechi prieteni și, iarăși, sacrificii.


Este un roman deosebit, o scriitoare deosebită. Pot spune că am citit ceva nou, ceva ce demult trebuia descoperit. Am învățat că este nevoie să gândești de două ori, înainte să iei o decizie; am învățat că sacrificiile nu te duc întotdeauna unde trebuie, dacă nu știi ce vrei, iar excesul de ambiție... dăunează, ca orice fel de exces. Mă bucur că am reușit să citesc această carte care, într-adevăr, a meritat tot timpul!

Am marcat și o serie de citate, secvențe, care mi-au plăcut și pe care vreau să le împărtășesc cu voi: 
  • „Vrem să fermecăm. Vrem să învingem fermecând, seducând. E destul de simplu, n-o să-ți ascundem asta. Vrem să-i încântăm pe oameni, mii, milioane de oameni. Vrem să fim mai mari decât fiecare dintre ei și toți împreună, vrem să stăpânim un talent pe care ei nu-l au. Vrem să intrăm în ei prin urechi, prin ochi, prin nervi, prin tot corpul. Înțelegi? Teatre, săli întregi pline de oameni înrobiți muzicii noastre ca prin farmec. Vrem lumea. Vrem să facem dragoste cu universul, vrem să-i oferim muzica noastră și să primim în schimb tot ce ne-a dat. Doar atât. Nu ne e teamă de cuvinte.” 
  • „După părerea ei, cei care ne iubesc cel mai mult ne împiedică cel mai tare. Trebuia să evităm acest gen de persoane pentru a ne concentra exclusiv asupra a ceea ce este important.”  
  • „Fericirea vine cu pași mici, dar când te părăsește, pleacă în salturi mari”.
  • „Fiindcă ce e viața, dacă nu o simplă ocazie? Indiferent că profiți sau nu de ea, viața tot se termină.”

Bineînțeles, exemplele ar putea continua. 

Vă recomandat cu mare drag această carte, merită citită, merită recitită; asta dacă doriți să aveți parte de puțină literatură de calitate!

O puteți comanda de AICI, la un preț super echitabil! Mulțumesc Editurii Univers pentru posibilitatea de a citi această carte magnifică!

320 pagini
Editura Univers
Traducere din limba portugheză și note de Laura Bădescu



6 comentarii:

  1. Am citit si eu cartea si chiar mi-a placut. Intocmai cum ai zis si tu, nu ma asteptam sa fie asa de frumos redactata si sa imi transmita atatea trairi!

    RăspundețiȘtergere
  2. Întocmai! Mă bucur că ți-a plăcut, bine te-am găsit!

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu am citit cartea, dar am cumparat-o cand am vazut ca e la reducere. Si mie mi-a placut coperta :)) o sa o citesc curand, ma indeamna recenzia ta. Ti-am gasit blogul din intamplare si e bun, felicitari :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Am citit cartea, e preferata mea. Imi place stilul in care Solange reuseste sa se sacrifice pentru binele echipei :) Merita timpul si un loc in biblioteca. Succes cu blogul

    RăspundețiȘtergere
  5. Mulțumesc, așa este, toate personajele își rup din ele pentru succesul echipei lor. Un adevărat roman al experienței!

    RăspundețiȘtergere