miercuri, 14 ianuarie 2015

„Trandafiri” de Leila Meacham- Recenzie



Se spune că iubirea adevărată nu cunoaște limite, ci unește suflete și, în același timp, transformă două persoane într-una singură. Iubirea nu cunoaște o destinație limită, ci trăirea ei dezmărginește orizontul și împlinește vise, transformând realitea într-o magie albă. Dar ce se întâmplă atunci când, pe lângă iubirea telurică, de o persoană, apare și iubirea pentru pământ, pentru verdeața pomilor și culoarea spicului de grău? Pot, aceste două iubiri, să trăiască în contradicție în inima aceleași persoane? Sau este loc doar pentru una?

Romanul „Trandafiri”, a lui Leila Meacham, este o îngemănare deosebit de frumoasă cu romanul lui Margaret Mitchell, „Pe aripile vântului”. Acest roman pur și simplu te mișcă, te emoționează și, Doamne, te face să te simți atât de prins între pământurile Texasului- pentru că acțiunea se petrece în Texas-, autoarea reușind să surprindă dramele personajelor și destinelele lor imprecise, trăirile și sentimentele contradictorii din sufletul aceluiași personaj, de unde izvorăsc și intrigi (de familie, iubire și nu numai), cu un deosebit talent al formei, al culorii, al descrierii și al mărimilor. Pentru că Leila Meacham oferă cât trebuie din toate: dramă, dragoste, frustrare, minciună, adevăr, mânie, ciudă și sacrificiu.

La începutul secolului XX, într-o vreme în care onoarea şi sacrificiul sunt încă principii călăuzitoare, micuţul oraş Howbutker, din zona estică a Texasului, este guvernat de două familii cu origini străvechi: Toliver, stăpâna celei mai mari plantaţii de bumbac din zonă, şi Warwick, care are în proprietate hectare întregi de păduri cu lemn pentru cherestea. Copiii celor două familii, frumoasa şi încăpăţânata Mary Toliver, şi delicatul, dar puternicul Percy Warwick, sunt eroii unei poveşti de dragoste dramatice. Percy o iubeşte pe Mary de când se ştie şi îşi doreşte cu ardoare să o ia în căsătorie, dar în inima lui Mary nimic nu este mai presus decât plantaţia de bumbac lăsată moştenire de tatăl ei. Atracţia dintre ei este însă de neevitat, iar consecinţele despărţirii lor se resimt de-a lungul anilor, dând naştere unui şir nesfârşit de minciuni, dezamăgiri, secrete şi tragedii. O saga ce se întinde pe mai multe generaţii (1914-1985), o iubire dincolo de limite şi un blestem al pământului care umbreşte dintotdeauna destinul familiei Toliver. Leila Meacham oferă cititorilor un splendid buchet de sentimente de familie, în care se împletesc pasiunea, răzbunarea şi o mulţime de “ce-ar fi fost dacă”.

Romanul debutează într-un mod extrem de spectaculos, înfățișându-ne-o pe Mary Toliver DuMont, ale cărei „bucle albe frumos aranjate reflectau lumina albă care intra pe fereastra mare”, alături de Amos, avocat, aceasta cerându-i lui o schimbare în testament. O schimbare făcută din iubire, dar care va schimba cu totul viața celorlalți. În ce constă această schimbare și de s-a decis, de fapt, bătrâna Mary Toliver DuMonst s-o facă? Vă spun, ați fi destul de șocați. Începând din acel moment, aceasta începe să-și reamintească întreaga ei viață, o viață plină de sacrificii și munci grele, într-o goană nebună după o iubire ce-și va găsi unirea în străfundul timpului.

De-a lungul romanului, am selectat niște citate și fraze care mi-au atras atenția și vă rog să-mi dați voie să vi le împărtășesc:

„După ce Sassie s-a retras, și-a turnat șampanie în pahar și l-a dus la buze. Nu mai băuse alcool din tinerețe, exceptând acele câteva sorbituri de șampanie de Anul nou. Ea știa cel mai bine. Alcoolul avea puterea să o ducă înapoi în timpuri și-n locuri pe care se chinuise aproape toată viiața să le uite. Însă acum voia să se întoarcă. Dorea să-și amintească totul. Aceasta era ultima ei șansă de a se întoarce în trecut, iar șampania avea să o ducă acolo. Sorbea încet, așteptând sosirea covorului ei zburător. După o vreme, a început să se simtă de parcă ar fi fost prinsp în vârtejul trecutului.
Călătoria ei începuse.”

„- În familia noastră s-a întâmplat ceva ce trece dincolo de suferința provocată de moartea tatei. Suferința noastră ar fi trebuit să ne unească. În schimb, testamentul ne-a lăsat pe mine și pe mama cu foarte puține sentimente pentru tata (...). Dumnezeule, Mary, mama nu are nevoie de mila ta. Nu înțelegi asta? Pune-te în locul ei! Cum te-ai simți dacă soțul tău și-ar pune fiica înaintea ta, dacă te-ar lăsa la mila ei?”

„(...) nu avea s-o părăsească niciodată. Indiferent de gândaci, de secetă sau de inundații. Ploaia ar fi putut distruge într-o clipă o recoltă ce valora o avere, însă pământul rămânea acolo după ce dezastrul trecea. Pământul aducea întotdeauna speranță. Din păcate, nu putea spune același lucru și despre oameni.”

„- Ești la jumătatea tinereții tale și nu te-ai bucurat nici măcar de o zi din ea, a continuat Percy, cu o expresie disprețuitoare întipărită pe chip. Trebuia să mergi șa petreceri și la dans, să porți haine frumoase și să flirtezi cu băieți, însă uită-te la tine! Ești epuizată, muncești optsprezece ore pe zi pe câmp și pentru ce? Ca să trăiești în sărăcie, cu grija continuă pentru următoarea felie de pâine? Ca să porți haine a căror vreme a trecut de mult? Ca să-ți faci nevoile în găleată și să citești la lampa cu kerosen? Ți-ai perdut fratele și mama, iar acum ești pe cale să-l pierzi și pe bărbatul care te iubește, care ar putea să-ți ofere tot ce-ți lipsește; și totul de dragul unei plantații care te sleiește de puteri și care îți va frânge inima, care nu va merita niciodată sacrificiile tale.”

„Bucură-te că acești copii ai tăi vor crește fără Somerset.”

„- Pot vedea asta. Tinere, mergi și caut-o și fă-o să înțeleagă că, în ciudat tuturor pierderilor ei, încă are totul.”

„Perfect, se gândea el. Furia te menține la suprafață. Durerea te-ar fi scufundat.
Dar furie împotriva cui?”

În ceea ce privește exegeții:

„O saga minunată și captivantă, cu ecouri din Pe aripile vântului.”- Publishers Weekly

„O poveste amplă, romantică și tipic americană, la fel ca Texasul însuși.”- Booklist

„Debutul lui Meacham aduce din nou în prim-plan perioada de glorie a romanelor-fluviului. Amatorii genului vor devora acest năucitor roman despre pasiune și răzbunare.”- Library Journal 

Un roman publicat în 11 țări

Nici nu vă pot spune de cât de multe ori am tot recitit anumite pasaje și citate. Cartea aceasta este superbă, fără nicio abținere spun asta, astfel încât, mai ales dacă sunteți fani „Pe aripile vântului”, v-o recomand cu maaaare drag, deoarece nu veți fi dezamăgiți. O lectură plăcută, care te va transpune, pe tot parcursul celor câteva sute de pagini, într-o lume frumoasă, dominată de anumite reguli și te va rupe din această realitate. 

Le mulțumesc frumos celor de la Editura Litera pentru șansa de a o citit, îi îmbrățișez cu mare drag. Cartea poate fi comandată de AICI, cu o reducere de 33%, la un preț foarte bun.

Traducere din limba engleză de către Alexandru Maniu
530 pagini

12 comentarii:

  1. Ai ales nişte citate foarte frumoase. Mama a citit cartea şi mi-a recomandat-o şi mie. A fost foarte fascinată de ea şi mi-a vorbit mult despre ea. Să ştii că scrii nişte recenzii foarte frumoase şi ample. E o plăcere să le citesc, aşa mai ştiu şi eu ce cărţi să mai adaug pe listă. Succes cu blogul ăsta minunat!

    RăspundețiȘtergere
  2. Bună, Ana. Îți mulțumesc extrem de muuuult pentru feed-back-ul rapid, să știi că înseamnă enorm de mult pentru mine ceea ce ai scris. Evident, cui nu îi place ca munca să-i fie, cât de cât, apreciată? Romanul este superb, nici nu mai încape îndoială sau nu mai este loc de vreun comentariu. Îți mulțumesc frumos, încă o dată, chiar dacă mă repet. Și mie-mi place blogul tău, îți doresc mult succes și la cât mai mulți urmăritori. Și spor la lectură. Te-am pupat, o seară frumoasă!

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu am citit versiunea in 2 volume. Mi-a placut enorm de mult, inca de atunci cand a aparut la noi. Si chiar aduce putin a "Pe aripile vantului", cu multa suferinta, cu intorsaturi de situatie, secrete de familie si iubiri care dureaza. Mi-a placut si recenzia ta, aducandu-mi aminte de ceea ce am citit. O super carte si o super recenzie! Spor in continuare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bună seara, Alexandra. Mulțumesc, înainte de toate, pentru feed-back. Mă bucur că vând că cititorii mei interacționează cu mine. Da, aduce cu romanul lui Margaret Mitchell, ceea ce mi-a potențiat și mai mult plăcerea de a-l citi. Spor și ție la lectură și ne mai citim!

      Ștergere
  4. Am citit cartea, mi-a placut foarte mult, dar nu m-am gandit deloc la "Pe aripile vantului". O recomandare: incearca sa inlocuiesti "criticile aduse" cu altceva. Nu prea se potriveste in context.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bună seara. Mă bucur că ți-a plăcut. Uhm, mie chiar de la început mi s-a părut că duce un ecou îndepărtat al cărții lui Mitchell, mai ales că planta aceea aducătoare de „întuneric” este bumbacul. Mă bucur că ți-a plăcut. Voi schimba, într-adevăr, sună nepotrivit.

      Ștergere
  5. O carte buna! O saga de familie , mai multe generatii urmarite de un blestem, sacrificii, iubire! Are o tenta din ,,Pe aripile vantului", dar totusi diferita. Am citit carte mai demult si acum mi-am reamintit-o. Asta datorita recenziei tale. Cred ca o voi reciti!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc frumos pentru feed-back, apreciez. Și mă bucur că ți-a plăcut recenzia și că am reușit să-ți reamintesc de carte! Seară frumoasă!

      Ștergere
  6. Aici este defapt concursul cu cartile Agathei Christie https://andreeapaunescu.wordpress.com/2015/01/14/concurs-intalnire-oarba-cu-a-c/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ah, ok, o să trec și pe acolo. Salutări!

      Ștergere
  7. În ultimele saptămâni am vazut foarte multe recenzii la carte asta aşa că am hotărât să ma apuc de ea, însă am atâtea de citit... am nevoie de o clonă cu care să împart aceiaşi minte ca să putem citi amândouă odată

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cartea este extrem de bună. Te înțeleg în legătură cu „atâtea de citit” și, de parcă nu era deajuns, acum trag și toți de mine. Am nevoie de două clone, nu doar una. Zi frumoasă!

      Ștergere