Editura: Crime Scene Press
Rating: ⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️
Număr de pagini: 432
Anul apariției: 2024
Traducere: George Arion Jr.
Richard Osman este un scriitor, producător, comediant, scenarist și prezentator de televiziune britanic. Este cunoscut drept gazdă a mai multor emisiuni, printre care Pointless și Richard Osman’s House of Games, a lucrat ca director de creație pentru Endemol UK, a prezentat emisiunea Pointless de pe BBC One și este invitat frecvent la emisiuni-concurs ca Have I Got News For You, Would I Lie to You și Taskmaster. În prezent locuiește la Londra și se bucură de succesul uriaș al primului său roman, Clubul Crimelor de Joi, lansat în septembrie 2020.
💰SĂ REZOLVI CRIME E O AFACERE DE FAMILIE. DAR NICI CHIAR UȘOR NU-I💰
Să rezolvi crime e o afacere de familie. Steve Wheeler se bucură de pensie. Îi place să-și respecte tabieturile: concursul de cultură generală de la pub, banca lui preferată, motanul care-l așteaptă acasă. Pentru el, aventurile s-au încheiat. Amy Wheeler, nora lui, e de părere că adrenalina e bună pentru suflet. Când lucrezi ca bodyguard personal, fiecare zi e periculoasă. În clipa de față o protejează pe celebra autoare Rosie D’Antonio. Dar un cadavru, o geantă cu bani și un asasin pornit pe urmele ei o împing pe Amy să trimită un semnal de ajutor singurei persoane în care are încredere – Steve. Așa începe o cursă nebunească în jurul lumii, înțesată de umor și momente emoționante.
„Ți-ai dat seama, desigur, cu ce se ocupă François Loubet, dar nu ai avea ce să faci în privința asta.”
Well, o nouă serie marca Richard Osman. A luat o pauză de la bătrânei, și s-a gândit că ar fi o idee bună să lanseze o serie nou-nouță cu două personaje destul de neașteptate - Amy Wheeler și Steve Wheeler, noră și socru. Ăsta da duo, părerea mea. Sincer, când m-am apucat de carte, m-am gândit că nu are cum să-mi placă mai mult decât cărțile din seria Clubul Crimelor de Joi, pe care efectiv am adorat-o și devorat-o, dar iată că, pe parcurs, am întrevăzut un extraordinar potențial. Mi-a plăcut, a mers rapid, și pentru prima dată în viața mea (!!!) am citit o carte în format electronic. Bun, m-am cam chiorât puțin, am fost nevoit să iau pauze cât de dese, am citit-o cu luminozitatea la minim (evident, m-am chiorât și mai mult), dar n-am putut să renunț la ea. Când a început totul, efectiv nu mi-a mai păsat că eram pe cale să dezvolt sindromul ochilor uscați, voiam neapărat să văd încotro se îndreaptă toate, ce voi mai afla, ce se va mai întâmpla și, în sfârșit, care-i toată treaba, domle. Again, personajele sunt absolut delicioase, și nu puține au fost momentele în care umorul lui Osman - deși nu e neapărat my cup of tea, chiar a reușit să-mi smulgă hohote de râs.
„Da, doar pentru o zi, toată lumea voise o bucățică din Andrew Fairbanks. Cu toate că, după ce terminaseră rechinii cu el, nu mai rămăseseră prea multe bucățele. Așa merg lucrurile în showbiz.”
Îi avem pe Steve Wheeler, un polițist ieșit la pensie, cu niște atuuri interesante și tabieturi cel puțin la fel de interesante (adoră să-și petreacă timpul în companie halbelor de bere, iubește pisicile), care are o legătură chiar frumoasă & unică cu a sa noră, Amy Wheeler. Dumneaei este bodyguard, gardă privată de corp, are experiență, o recomandă destul de multe reușite (chiar dacă a mai și gafat-o). Evident, pentru a face toate acestea trebuie să fii calm, calculat, poate chiar lipsit de emoții, să reacționezi rapid și să nu scoți prea multe despre tine la iveală. Osman îi aduce împreună (să zicem așa), punându-i în fața unui tip destul de bizar și periculos, François Loubet, care alege să se ascundă în spatele unor e-mail-uri scrise în tonul unui „gentleman britanic”. François Loubet este un tip a cărui identitate n-o descoperim prea repede, și trebuie să recunosc că multe pagini în care „vorbea” el mi s-au părut nespus de confuze. ChatGPT, te rog explică de ce mi s-au părut confuze paginile respective... Hehe! Da, deci „intriga” este, într-un fel, reprezentată de acest François Loubet, un personaj ciudat care... În fine, între timp se va fi dovedit a fi și mai ciudat decât (nu) te așteptai. François Loubet... Ce nume cu referințe îți mai este și ăsta...
„Curierul încuviințează iarăși și pune florile pe masă. Când acesta pleacă, Max ia felicitarea sosită odată cu buchetul și o deschide. Înăuntru scrie:EȘTI MORT”
Noi rezolvăm crime e prima care dintr-o nouă serie a lui Osman - de data asta, domnul autor schimbă puțin „culoarea locală”, schimbă chiar și atmosfera, prin faptul că alege să mute acțiunea dintr-un sătuc britanic pitoresc într-un context (relativ) internațional. Din punctul ăsta, cred că și-a dorit efectiv să aibă mai multe posibilități de a alege (nu știu, zic și eu). Romanul spune povestea lui Amy, care este angajată să o protejeze pe faimoasa & a doua cea mai renumită scriitoare de thrillere (pe locul întâi aflându-se, dăăăh, evident că Lee Child), Rosie D’Antonio. Partea nasoală e că Rosie D’Antonio a devenit ținta unui asasin după ce a supărat (ce coincidență!) un oligarh rus cu ultimul ei roman (man, să faci atâta caz doar pentru o carte, pe bune?), așa că.... Nu-i va fi prea ușor. Colac peste pupăză, Amy descoperă că și ea este vânată, ceea ce va declanșa o serie de evenimente care o poartă într-o aventură de-a dreptul ieșită din comun, alături de Rosie și Steve. Intriga se centrează pe François Loubet și uciderea unor influenceri de pe rețelele sociale, precum și pe investigarea unui enigmatic spălător de bani.
„Deocamdată n-o să se poată apropia de ei, dar e în regulă; așa are timp să termine totul, să facă totul perfect.”
Ritm alert, urmăriri periculoase, momente tensionate. Vor fi înțelepciunea lui Steve și abilitățile (de-a dreptul impresionante) ale lui Amy suficiente pentru a depăși armata de asasini care se află pe urmele lor? Vor identifica ei cine este, de fapt, acest François Loubet? Umorul britanic e la sine acasă, și, deși cartea în esență este chiar captivantă și dinamică, avem și momentele alea de introspecție și profunzime care, cel puțin pentru mine, se potrivesc superb într-o astfel de carte. Amy este o protagonistă chiar memorabilă, credibilă, plină de surprize, iar dinamica Amy-Rosie-Steve a fost chiar pe placul meu. Chiar dacă vorbim despre o nouă serie, Noi rezolvăm crime reușește să păstreze elemente tipice ale stilului lui Osman, cum ar fi umorul prietenos, referințele culturale britanice, care fac povestea și mai atrăgătoare pentru cititor (de asemenea, poate și mai accesibilă). Tonul general este unul prietenos, nu știu, așa, călduros. Un mister captivant, un început promițător al unei serii care poate fi cel puțin la fel de bună precum Clubul Crimelor de Joi. Cartea este ideală pentru cei care caută un thriller rapid și alert, care apreciază misterele „sofisticate” atinse de o notă sublimă de căldură și de umanitate. Dap, o recomand fără niciun dubiu și mă bucur tare mult că am avut ocazia să o citesc chiar înainte de a fi apărut! În momentul de față, când scriu această recenzie, cartea se află la precomandă și poate fi achiziționat cu o reducere de 20%!
Notă: recenzia face parte din blog tourul dedicat cărții lui Richard Osman, Noi rezolvăm crime, prin care ne dorim ca această recomandare să ajungă la cât mai multe persoane. Dacă sunteți curioși să aflați alte păreri, puteți vizita următoarele bloguri, unde au apărut sau vor apărea recenzii în zilele următoare: Anca și Cărțile, Cărțile Mele și Alți Demoni, Analogii-Antologii, Biblioteca lui Liviu, Literatură pe Tocuri, Ciobanul de Azi, CiteștE-Mi-L, Fata cu Cartea!
Alte recenzii ale cărților scrise de Richard Osman, apărute și pe blog:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu