Ce a rămas din mine, de Alison Gaylin - Recenzie

Editura: Trei

Rating: 3 din 5 steluțe

Număr de pagini: 456

Colecția: Fiction Connection 

Traducere din limba engleză: Ana Dragomirescu

Nimeni nu e perfect. Fiecare are ceva de ascuns. Pe 28 iunie 1980, la o petrecere, Kelly Michelle Lund îl împușcă mortal pe John McFadden, regizorul nominalizat la Oscar. Ani în șir se fac tot felul de speculații privind motivele enigmaticei adolescente. Condamnată pentru crimă, Kelly își pierde tinerețea și libertatea, dar își păstrează secretele. Treizeci de ani mai târziu și la cinci ani după eliberarea din închisoare, trecutul se întoarce și o bântuie pe Kelly. Socrul ei, Sterling Marshall, o legendă a filmului, este găsit într o baltă de sânge în locuința sa din Hollywood Hills, împușcat în cap, exact ca fostul său prieten, John McFadden. Din nou, Kelly este principala suspectă. De data aceasta însă, are niște aliați care sunt convinși că femeia nu are legătură cu niciuna dintre crime. Să fie Kelly într adevăr nevinovată? 

O carte plină de neașteptat, cred că astfel aș putea s-o descriu. Atât de multe lucruri neașteptate, încât la un moment dat chiar am început să obosesc. Acțiunea în sine mi s-a părut interesantă, îmbinările temporale, spațiale, personajele relevându-se în diferite ipostaze, în așa fel încât să ajungi să cunoști chiar și cele mai ascunse cotloane ale sufletelor lor. Cred că asta mi-a plăcut cel mai mult la cartea lui Gaylin, Ce a rămas din mine, și anume felul în care a reușit să își construiască și contureze personajele. Cred că ar trebui să mai iau o pauză de la thrillere, dar, habar n-am cum să mi-o explic, îmi plac foarte, foarte mult. Însă am dat trei steluțe acestui roman pentru că, cum să-i spun, nu neapărat că nu mi-a plăcut, dar la un moment dat a început să mi se pară cam monoton, adică nu prea se întâmpla nimic, nu se ajungea nicăieri, ca deodată să se întâmple, bum, explozia aceea care să dea totul peste cap. Era prea abrupt totul, și, părerea mea, cred că Gaylin a cam exagerat cu asta.

Nu are rost să vorbesc despre acțiune, scrie la începutul recenziei ce-ați putea afla. La o adică, să spun eu ce are să se întâmple, unde va ajunge totul, chestii de genul, chiar mi se pare lipsit de rost, aș da spoilere și așa mai departe. V-am spus, romanul este unul interesant, fooooarte neașteptat, plin de surprize, de răsturnări de situație, apar personaje, dispar personaje, reapar personaje, totul se înscrie într-un cerc vicios, pentru a se ajunge în cele din urma la rezolvarea conflictului, la dezlegarea misterului - care, de asemenea, este total neașteptată. Adică dacă ar fi să cobești ceva de-a lungul lecturii, să te gândești că ixulescu e vinovat, or igreclescu, nu, nu, să știi că te-nșeli și-o dai în bară. E genul acela de sfârșit care te lasă c-o falcă-n cer și una în pământ.

În ceea ce privește exegeza, se-afirmă că Gaylin surprinde „o epocă în care intimitatea a devenit un mit și viețile oamenilor sunt adesea expuse în presă și fiecare detaliu este analizat – de la acest subiect provocator pornește romanul lui Alison Gaylin” (The Associated Press) or „O poveste fascinantă și întunecată despre răzbunare, trădare și secrete din glam-ul hollywoodian. Alison Gaylin a fost comparată cu Gillian Flynn." (Huffpost Books) Ei, nu știu ce-aș mai putea spune. Este un thriller, n-aș putea vorbi despre emoția pe care mi-a trimis-o, doar m-a ținut în suspans și, sincer, mi-a plăcut, dar simt nevoia să iau o micuță pauză de la astfel de lecturi, vreau să citesc ceva mai light, mai ușor. Recomandări? 

Mulțumesc enooorm Editurii Trei pentru posibilitatea de a citi acest roman. Pe site-ul celor de la Editura Trei găsiți o mulțime de cărți în vogă, să le spun așa, la prețuri bune, din toate categoriile. S-aveți lecturi frumoase și cu spor!