Rating: 5 din 5 steluțe
Număr de pagini: 216
Anna Gavalda s-a născut la 9 decembrie 1970, în Boulogne-Billancourt. Mărturisește că își petrece în fiecare dimineață câte trei ore scriind „pentru adulții care trebuie treziți din somn”. În 1998 a câștigat trei premii întâi la mari concursuri de proză. Un an mai târziu i-a apărut volumul de povestiri Aș vrea să mă aștepte și pe mine cinneva (Polirom, 2006), vândut în Franța în sute de mii de exemplare, tradus în treizeci și șase de limbi și distins cu Le Grand Prix RTL-Lire 2000. De asemenea, alte cărți ale autoarei au fost traduse la Editura Polirom, care îi păstrează un loc special în palmaresul ei.
Billie si Franck zac pe
fundul unei prăpăstii, într-o văgăună din Munții Cevennes, iar Franck și-a pierdut cunoștința. Ca să-și salveze cel mai bun prieten, alături de care a trecut prin lungul șir de peripeții ce a fost viața lor de până atunci, Billie face singurul lucru care-i trece prin cap: îi ține steluței sale norocoase o pledoarie însufletiță, dezarmant de sinceră și
adesea ireverențioasă în favoarea prieteniei lor. Îi povestește cum au
reșsit să se scoată unul pe celălalt de pe fundul prăpastiei care fusese
copilăria lor din „lumea a patra”, marcată, pe de o parte, de un tată intolerant și cu idei extremiste și o mama abrutizată de băutura și, pe
de alta, de mizeria unei vieți trăite lângă groapa de gunoi, într-o
familie abuzivă și nepăsătoare. Ii descrie micile explozii de fericire și frumusețe aduse de muzică sau cărți, dar si rănile de nevindecat
provocate de oameni, capriciile și greșelile fiecăruia și curajul de a-și lua viața în propriile mâini, construind, cu o tandrețe stângace și
un umor exuberant, uneori deocheat, un manual de supraviețuire prin
iubire.
Supraviețuire prin iubire. Exact așa aș descrie acest roman. Trebuie să recunosc, mi-am cumpărat cartea de față pentru că mi-a plăcut coperta foarte mult, m-a dus cu gândul la vară, la soare, la liniște, la natură și la ore petrecute într-o stare de echilibru permanentă. Aveam nevoie, drept să vă spun, eram în perioada examenelor, înainte de admitere, așa că am vrut să citesc ceva frumos, simplu, care să mă mai rupă din acea atmosferă grosolană și apăsătoare. Bleah. Am citit Billie cam în vreo două zile, asta pentru că mi-a plăcut foarte mult. Din câte am înțeles, părerile sunt împărțite, unora le-a plăcut, altora nu le-a plăcut, ba că n-a avut substanță, ba că a fost plictisitoare, ba că nu știu ce, ba că nu știu ce. Ei, bine, eu cred că le-a avut pe toate, chiar mi-a plăcut, mult, încât s-o recomand și celorlalți. Mi-a plăcut cum a scris Anna Gavalda, mai am vreo două cărți scrise de ea în bibliotecă, abia aștept să le încerc. Până atunci, să vă spun de ce mi-a plăcut această carte.
În primul rând, cred că ce mi-a plăcut cel mai mult la această carte a fost visul, visul în care autoarea trăiește, steluța aceea sclipindă ca o speranță, steluța mea, speranța mea, dragostea mea, flacăra mea, deci pur și simplu mi s-a părut totul atât de pueril, atât de copilăresc, ca și cum adulții n-ar trebui să uite vreodată că încă sunt copii, că încă pot să aibă emoții, să aibă speranțe în sare aruncată peste umeri, în trifoi cu patru foi. Un roman plin de sensibilitate, simpatic, jucăuș și prietenos. Îl simți ca pe un prieten cu care ai vrea să vorbești tot timpul, să-l asculți, știi, ca și cum ai fi steluța despre și cu care Billie vorbește, steluța mea dragă, căreia îi spune tot ce-o macină și-o frământă. Totuși, uneori, până și ea are frica, are incertitudinea că acea steluță o ascultă, iar totul rămâne ca o speranță agățată în cer, undeva, departe, într-un întuneric continuu. Un roman delicat, parfumat cu anii copilăriei, care-ți dă speranță. Un roman tandru, precis, iar Anna Gavalda își tratează personajele cu un simț al abastractului, al detaliului, un amestec năucitor de nostalgie, melancolie și bucurie. Un echilibru între toatea asta, care pe mine m-a atras și m-a făcut să-i mulțumesc autoarei în singurul mod în care pot - iubind cartea și dându-i cele cinci steluțe meritate.
Bucuria de a trăi a personajelor, exuberanța lor aproape molipsitoare, Anna Gavalda creează niște circumstanțe irezistibile. Nu poți să citești cartea fără să zâmbești, uneori chiar să râzi, să-ți dai capul pe spate, să-ți pui carea pe piept și să te gândești la cât de frumoasă este, de fapt, această viață. N-am idee cum au perceput alții lectura acestei cărți, dar eu vă spun exact ce-am simțit: bucurie, simpatie, prietenie. M-am simțit cât mai aproape de personaje și de ceea ce le înseamnă. Nu, știți prea bine, nu o să vă spun ce se întâmplă în carte, este de prisos, aș strica din plăcerea unei eventuale lecturi. :) Acțiunea nu e complicată, este simplă, dar simplă prin întâmplare, nu prin însemnătate. Gavalda alege bine personajele și le tratează pe un picior de perfectă egalitate: ai impresia că-s verosimile, că-s adevărate, gata oricând să iasă din ale cărții pagini. Tocmai asta apropie cititorul de personaj. Tocmai asta apropie cititorul de autor. De carte.
„Billie, Billie a mea, această micuță prințesă a copilăriei spulberate care-și croiește drum prin viață cu o pușcă de vânătoare într-o mână și fluturând Cu dragostea nu-i de glumit în cealaltă, este cel mai frumos lucru care mi s-a întâmplat în viața mea de scriitoare”, spune Anna Gavalda. Nu pot decât să o felicit, chiar dacă nu va citi vreodată ce scrie aici, că-i și franțuzoaică, deh, dar iubesc această carte, pur și simplu, când o deschid nu simt că am în față niște pagini peste care stă scrisă o poveste, ci că mi se deschide în față un întreg univers, o întreagă galaxie în care copilăria stă mână în mână cu fantezia și cu iubirea și cu prietenia și cu efervescența emoției. Și cu tot ce-i frumos în această lume: viața. Și unde e viața, e bucuria de a trăi! :)
Vă recomand cu căldură acest roman, Billie, mie mi-a plăcut foarte mult, îl pun la loc de onoare în biblioteca mea, pe rafturile mele, alături de cărțile-mi dragi! Să aveți parte de lecturi cât mai frumoase și pline de spor! Aștept părerile voastre, dragi cititori! O zi răcoroasă! :)
Ai muncit ceva azi la blog! Bravo! Despre cartea asta, ce-i drept am auzit si pareri bune si rele, dar ma bucur ca tie ti-a placut. Ai facut o recenzie minunata, lecturi placute! :)
RăspundețiȘtergereMulțumesc mult, încerc să revin în forță! :) Cu drag umblu pe-aici și-mi place. Mulțumesc de vizită, Robert!
ȘtergereLecturi frumoase, asemenea!
Hei, frumos spus, Andrei ! Mă bucur că ți-a plăcut cartea, o adaug și eu pe wishlist. :)
RăspundețiȘtergereMulțumesc, Siminaaaa!
Ștergereflicitari andrei!chiar eram curioasa de carte!
RăspundețiȘtergereDraga mea ARci, mulțumesc! Cu drag! (hug)
ȘtergereVaaaii, de când zic că citesc cartea asta! Mi s-a părut tare interesant subiectul și, ce-i drept, și mie îmi place coperta, iar acum că văd că ți-a plăcut și ție, cred că o să grăbesc puțin lucrurile și o să mi-o iau cu prima ocazie.
RăspundețiȘtergereMulțumim pentru recenzie, Andreeei! Pupici și spor în tot ce faci! *.*
E frumoasă și strălucitoare! :) Cu mare drag, Roxi! (hug)
Ștergere