vineri, 20 aprilie 2018

Noutate practică din partea Editurii Corint


Editura Corint vă prezintă un titlu necesar în biblioteca fiecăruia, elev sau adult: Erori în folosirea semnelor de punctuație și de ortografie în limbajul cotidian de Ilie-Ștefan Rădulescu.

Într-o societate în care limbajul are o dinamică extrem de puternică, este necesară prezența unui volum plin de exemple din viața cotidiană, pentru a sublinia importanța semnelor de punctuație și de ortografie. Prin publicarea acestui volum se dorește tragerea unui semnal de alarmă asupra greșelilor des întâlnite în comunicările scrise și evitarea transformării lor în situații acceptate. În aceeași serie este prezent titlul Agramatisme în limbajul cotidian, semnat de același autor. După primele două volume, consacrate folosirii greșite fie a unor semne de punctuație, fie a unor semne de ortografie (conținând exemple din presa scrisă și audiovizuală a anilor 2001-2011), lucrarea de față (bazată pe extrase selectate din presa ultimilor ani) reflectă, conjugate, citate din ambele sisteme de semne grafice (respectiv virgula, punctul, două puncte, ghilimelele, linia de pauză, cratima, blancul, apostroful, majuscula, minuscula), utilizate în scrierile românești actuale.

Cele aproximativ două sute de erori de punctuație – care apar în lucrare – oglindesc cultura gramaticală precară a utilizatorilor, incapacitatea lor (chiar dacă au studii superioare) de a întrebuința corect, în enunț (propoziție sau frază), regulile de punctuație, pentru a marca, în mod corect, în scris, pauzele, intonația sau întreruperea șirului vorbirii. În general, folosirea greșită ori aberantă, precum și omiterea semnelor de punctuație duc nu numai la confuzii nedorite, ci și la denaturarea fondului de idei și afectiv al comunicării. Citatele din carte, comentate și corectate literar, ilustrează pe deplin acest lucru.

Ilie-Ștefan Rădulescu s-a născut la 20 iulie 1934, în Bucureşti. A urmat cursurile primare, gimnaziale şi liceale în Călăraşi, apoi pe cele ale Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti. Licenţiat în filologie şi profesor, gradul I, de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Barbu Ştirbei”, din Călăraşi, a colaborat în presă, după 1970, cu sute de articole şi studii de specialitate. A publicat, pe lângă volume de istorie literară şi teatrală, de critică literară şi memorialistică, şi volume consacrate limbii literare actuale. A fost distins cu premii naţionale pentru „creaţie literar-publicistică” şi „eseu-istorie literară”, precum şi cu diplome de excelenţă din partea Guvernului României, a Ministerului Culturii şi Cultelor şi a Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Este membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români (Ştiinţă, Memorialistică, Tehnică), membru de onoare al Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, cetăţean de onoare al municipiului Călăraşi. Cartea este disponibilă în librăriile din țară și pe site-ul Editurii Corint.

3 cărți pe care să le citești înainte de a fi ecranizate



Volum deţinător al premiului Cel mai bun thriller suedez al anului 2016

Nisipuri mişcătoare este un thriller incisiv despre o adolescentă de18 ani, Maja Norberg, acuzată de câteva crime comise într-o şcoală de la periferia bogată a Stockholmului. O dramă care ridică întrebări desprear hitectura complicată a dragostei, efectele dezastruoase ale sentimentului de vină şi rolul justiţiei. Totuşi, cum a reuşit Maja, o fată simpatică şi bună la învăţătură, să ajungă cea mai dispreţuită adolescentă din ţară? Ce a făcut, cu adevărat, şi prin ce concurs de împrejurări a ajuns după gratii?

Comandă cartea de pe site-ul celor de la RAO, cu un simplu click AICI


 
Dacă ai trăit într-o izolare totală... ți-ai fi dat seama că totul era rău? - Karen Dione

Apreciat de Lee Child şi Karin Slaughter, şi cu siguranţă de fanii filmelor The Girl on the Train (Fata din tren) şi Stormy Nights (Văduva), Evadarea din mlaştină este un fermecător thriller psihologic de suspans. O femeie trebuie să rişte tot pentru a vâna bărbatul periculos din trecutul ei care ameninţă să-i distrugă viitorul: tatăl său, nimeni altul decât un notoriu răpitor de copii, evadat dintr-o închisoare de maximă securitate.

Eu, unul, abia aștept să pun mâna pe această carte care mă intrigă enorm de mult, doar din copertă și descriere.  

Comandă cartea de pe site-ul celor de la RAO, cu un simplu click AICI

 
Feyre a crescut într-o lume în care magia există doar în legende. Dar dacă această lume ar fi reală şi, mai mult decât atât, ar ameninţa să arunce lumea muritorilor într-un război întunecat? Mânată de promisiunea de a-şi apăra familia, făcută mamei ei, Feyre va afla că în lumea zânelor totul este posibil, chiar şi să te îndrăgosteşi de un Mare Lordal spiriduşilor. O ameninţare pluteşte, însă, asupra acestui tărâm magic, iar Feyre este singura care poate salva de la pieire regatul zânelor şi lumea oamenilor.

Seria completă se găsește, de asemenea, în palmaresul cărților RAO. Mulțumim foarte mult pentru tot ce faceți pentru noi și spor la treabă în continuare! 


duminică, 1 aprilie 2018

Omul din Nazaret, romanul în care Anthony Burgess reconstituie parcursul lui Isus într-un dialog permanent cu Scripturile


Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 4 aprilie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr. 38) la lansarea romanului Omul din Nazaret de Anthony Burgess, recent apărut în colecția Raftul Denisei în traducerea Danei Crăciun.

Vor prezenta cartea Monica Broșteanu, traducător și exeget biblic, Tatiana Niculescu, scriitoare și George Volceanov, traducător, filolog, specialist în literatura engleză. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.

Istoria lui Isus e una dintre acele narațiuni universale a căror fascinație crește odată cu trecerea timpului. Prin Omul din Nazaret, Anthony Burgess se alătură grupului select de artiști care au îmbogățit colecția de reprezentări ale personajului biblic. Apărut în 1979, la nici trei ani după scenariul pe care Burgess l-a scris pentru miniserialul de televiziune Isus din Nazaret, în regia lui Franco Zeffirelli, romanul reconstituie parcursul lui Isus într-un dialog permanent cu Scripturile — recunoaștem personajele, precum și o mare parte din întâmplări, dar intervin și elemente noi, explicații ce par să submineze narațiunea canonică. Cum sugerează chiar titlul, accentul cade pe omul din Nazaret, pe dimensiunea umană a lui Isus, pentru care divinul pare nu arareori o povară. Această preaomenească esență constituie aspectul cel mai convingător al romanului.

„Marele artizan Burgess —la înălțime, ferm ancorat în Evanghelii și în istorie, dar surprinzând fără greș vorbirea oamenilor de rând și debordând de inventivitate îndrăzneață și de energie ficțională.“ – Library JournalLa prăfuita margine de răsărit a Imperiului Roman, un popor asuprit își așteaptă mân-tuitorul profețit de Scripturi. Venirea lui ar împlini însă profeția, văduvind astfel poporul de unul dintre resorturile cele mai importante ale definirii sale. Anthony Burgess redă convingător această dilemă căreia îi cade în cele din urmă victimă omul din Nazaret. Isus plăsmuit de el este însă mult mai mult decât un personaj care își urmează conștiincios și resemnat destinul hotărât de o instanță mai înaltă, deviind, pe alocuri, de la narațiunea standard și reconturând parcursul mai aproape de omenesc decât de divin. Întreaga sa prezență este copleșitoare, de la fizicul impresionant, atletic, la vocea tunătoare prin care își manifestă atât bucuriile, cât și frustrările. Naratorul sceptic, neimplicat, la care recurge Burgess, are și el un rol important în felul în care Omul din Nazaret devine o reimaginare plină de vervă a tradiționalei istorii biblice. 

Personalitatea complexă a scriitorului britanic Anthony Burgess (25 februarie 1917— 22 noiembrie 1993) continuă să incite și să deconcerteze. Romancier, dramaturg, eseist, compozitor, libretist, traducător și critic, viața și arta sa țin amândouă de paradox. Născut la Harpurhey, o suburbie a Manchesterului, a studiat engleza la Manchester University și a intrat în armată în 1940. După demobilizare, a predat mai mulți ani, mai întâi în Anglia și apoi în Malaysia și Brunei. Printre romanele sale se numără: trilogia The Long Day Wanes, alcătuită din Time for a Tiger (1956), The Enemy in the Blanket (1958) și Beds in the East (1959); The Wanting Seed (1962); Inside Mr. Enderby (1963, semnat cu pseudonimul Joseph Kell); Ochii doamnei mele. O poveste despre viața amoroasă a lui Shakespeare (Nothing Like the Sun: A Story of Shakespeare’s Love Life, 1964; Humanitas Fiction, 2015); Enderby Outside (1968); Napoleon Symphony (1974); The Clockwork Testament, or Enderby’s End (1974); Omul din Nazaret (Man of Nazareth, 1979; Humanitas Fiction, 2018); Earthly Powers (1980); Enderby’s Dark Lady, or No End of Enderby (1984); The Piano Players (1986); Moartea la Deptford (A Dead Man in Deptford, 1993; Humanitas Fiction, 2015). Fără să fie și romanul pe care să-l considere capodopera sa, Portocala mecanică (A Clockwork Orange, 1962, 2012; Humanitas Fiction, 2014) a devenit o carte-cult despre violența dusă la paroxism, consecințele reprimării tuturor instinctelor agresive și anularea posibilității de a alege. Pe lângă cele peste treizeci de romane, Burgess a scris scenarii de film, studii critice, biografii, simfonii și un libret de operă. 

În colecția Raftul Denisei la Editura Humanitas Fiction au apărut: Portocala mecanică (ediție cartonată, 2014), Ochii doamnei mele. O poveste despre viața amoroasă a lui Shakespeare (2015), Moartea la Deptford (2015) și Omul din Nazaret (2018).

sâmbătă, 31 martie 2018

Noutate specială Editura Corint - Colecția Istorie


Un volum inedit în Colecția Corint Istorie: O revoltată în Rusia bolșevică de Evghenia Iaroslavskaia-Markon. Idealistă, extremistă și poetă, autoarea a avut un destin tragic, fiind acuzată de propagandă antisovietică, închisă și executată în 1931. Autobiografia sa, descoperită în arhivele FSB în anul 1996, este însoțită de un aparat critic documentat.

„Idealistă, extremistă și anarhistă, Evghenia Iaroslavskaia-Markon a avut, se pare, un destin la înălțimea tragică a epocii sale. Acuzată de «propaganda antisovietică», a fost închisă și executată în 1931 în lagărul de muncă din insulele Solovețki, o parte a vastului «Arhipelag Gulag» (cum l-a denumit Soljenițîn) care se va întinde încet, încet de la un capăt la altul al Uniunii Sovietice. Confesiunea, scrisă chiar înainte ca autoarea să fie executată la vârsta de 29 de ani, a fost descoperită în arhivele FSB în anul 1996.” - Le Devoir

„Nu e nici scenariu de film, nici ficțiune literară, e o poveste adevărată, reconstituită cu minuție în arhivele rusești. Cartea de față prezintă documentul autobiografic redactat de protagonistă, dimpreună cu o întreagă documentație de arhiva care i s-a alăturat spre completare. O veți citi însă ca pe un roman, iar la sfârșitul lecturii nu veți reuși să o uitați prea curând.” - Alina Pavelescu

Evghenia Iaroslavskaia-Markon (1902-1931) provenea dintr-o familie de intelectuali evrei din Sankt-Petersburg. În timpul Revoluției Ruse, a îmbrățișat cauza marinarilor revoltați din Kronstadt și a anarhiștilor din exil. Arestată, a fost trimisă în insulele Solovețki din Marea Albă, unde se afla unul dintre primele lagăre de muncă din Gulag. Aici a fost executată în iunie 1931.Autobiografia mea, manuscris de aproximativ 30 de pagini, datat 3 februarie 1931, a fost descoperit intact în 1996 în arhivele FSB din Arhanghelsk de către Irina Flige. Scris cu patru luni și jumătate înainte de executarea autoarei, acest adevărat jurnal este un document unic despre primele lagăre de muncă din URSS.

Cartea este disponibilă pe site și eu, unul, abia aștept s-o citesc.

Lecturi plăcute să aveți!

Beznă clară, de William Golding - Recenzie


Editura: Humanitas
Rating: 3 din 5 steluțe
Anul apariției: 2014
Număr de pagini: 312
Traducere: Iulia Gorzo

Scriitorul britanic William Golding s-a născut pe 19 septembrie 1911 la St. Columb Minor, Cornwall. Scrie povestiri de la vârsta de şapte ani. Urmează Grammar School din Marlborough, Wiltshire, iar în 1930 se înscrie la Oxford University (Brasenose College), unde studiază mai întâi ştiinţele naturii, iar din 1932, literatura engleză, luându-şi licenţa în 1935.  

Beznă clară a primit James Tait Black Memorial Prize. În 1983, William Golding a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru literatură. Motivaţia juriului Nobel: „pentru romanele sale care, cu perspectiva clară a artei narative realiste şi cu diversitatea şi universalitatea mitului, iluminează condiţia umană în lumea de astăzi“.

Un roman misterios şi complex, Beznă clară e povestea lui Matty, un băieţel care scapă ca prin minune dintr-un bombardament în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, rămânând însă oribil mutilat pentru tot restul vieţii. Ducând o existenţă complicată, respins de oameni din cauza înfăţişării sale şi fără nici un sprijin, Matty trăieşte experienţe extrasenzoriale care îl conving că menirea sa în lume e una specială. Treptat, cei din jurul lui ajung să-l perceapă ca pe un sfânt şi vor să-l urmeze. Frecventând anticariatul lui Sim Goodchild, el le observă acolo pe cele două surori gemene, Toni şi Sophy Stanhope, a căror pornire spre violenţă şi rău datează încă din copilărie: încep prin a chinui animale, iar Sophy sfârşeşte prin a pune la cale răpirea şi chiar uciderea absurdă prin gratuitatea sa a unui băiat. Un roman despre violenţă şi nebunie, despre căile neaşteptate prin care o fiinţă părând să fi pierdut totul reuşeşte să regăsească lumina.

Sincer, am să-ncep această recenzie prin a afirma că aceasta este prima carte scrisă de către scriitorul William Golding, pe care o citesc. Poate nu a fost tocmai alegerea potrivită, deoarece, în egală măsură, așa cum a fost și prima carte citită, tind să cred că nu am să-ncerc o a doua cât de curând. De ce? Nu a fost o lectură pe placul meu, mi s-a părut că abundă de detalii - nesemnificative, la o adică. Și totul parcă se lungea, căpăta nuanțe plictisitoare, fără a trece prea rapid la ce urmează să se întâmple. Dar da, am reușit să văd faptul că Golding încerca să creeze o anume culoare locală, să contureze cât mai bine atmosfera, condițiile, toate alea care să-l introducă pe cititor mai bine în lumea cărții și să-l atașeze de universul său ficțional. Ok, am zis, haide s-o citesc în continuare, am să mă obișnuiesc în cele din urmă. Singura problemă, dragi cititori, este că n-a fost așa. M-am chinuit s-o citesc, drept să vă spun, că am eu o chestie, nu pot lăsa o carte (decât de fooooarte puține ori) dacă nu o citesc complet, chit că nu-mi place. Și na, i-am oferit timpul meu, atât cât l-am avut.

Oricum, chiar nu este o carte pe care s-o încadrez în lecturile mele preferate, de suflet, dar nu este nici o carte de duzină. Golding chiar scrie bine, scrie cu detaliu, scrie cu viață & suflet, iar romanul de față, Beznă clară, este un roman al suferinței, al durerii, este un roman despre viață și despre cum destinul, irefutabil, te poate duce pe căi pe care n-ai fi crezut vreodată că poți ajunge, pe căi pe care n-ai fi crezut vreodată că o să le colinzi. Sincer, cred că am să fiu ambiguu în această recenzie, dar această carte mi-a plăcut la fel de mult pe cât mi-a și displăcut. Mi-au plăcut mult aventurile lui Matty, mi-a plăcut enorm de Sophy și Tony Stanhope - Golding are un simț al personajelor cum rar am întâlnit la alți autori, le tratează pe un picior de respect aparte sau, dimpotrivă, pe o treaptă a decăderii inevitabile. Beznă clară este un roman diferit, este un roman nebun, al contingenței ființei umane. Dincolo de toate acestea, un roman al speranței, în care viața pulsează din fiecare pagină, din care bezna clară, un oximoron pe care, cu siguranță, am să-l țin minte, și care într-adevăr are o însemnătate aparte, se infiltrează în viața fiecărui personaj, cu sau fără voia acestuia. Primejdiile sunt la orice pas, durerile pulsează ca o rană, oamenii se vânează precum animalele, mânați de dorințe ascunse și nepotrivite. 

Romanul lui Golding este de o forță elementală, morbidă aproape - titlul, Beznă clară, pare a trimite o energie profundă, din adâncurile răului. Visceralitatea lui Golding este una poetică, efervescentă, complexă. Din această privință, romanul este plin de diferite simboluri, idei biblice, idei care, de fapt, chiar ar putea fi greu de înghițit de către alții, greu de acceptat etc. Eu n-am probleme, sunt deschis la chestiile de genul - pe mine, ce mă deranjează cel mai mult într-o carte este limbajul vulgar, exacerbat de vulgar. Aici, nu, n-a fost cazul. Dar au fost alte aspecte care m-au făcut să dau acestui roman doar trei steluțe - și, hai să fim serioși, trei steluțe nu-s puține, e mai mult de jumătate. 

Concluzionând, n-a fost un roman tocmai rău, a fost ok, în schimb a fost o lectură greoaie care m-a cam solicitat. Și, na, vă dați seama că nu caut, în această perioadă, lecturi de acest gen. Dar poate, cândva, am să revin asupra ei și-am să văd ce mi-a scăpat, la ce n-am fost atent. Poate acestea au fost, de fapt, elementele definitorii ale romanului Beznă clară, cele care cu adevărat contau. Până atunci, ma să iau o pauză de la William Golding, am stau pe margine și-am să aștept momentul în care o să am curajul să-i încerc alt roman. Și-am auzit lucruri foarte interesante privitoare la Împăratul muștelor. Dacă l-ați citit, vă rog să-mi lăsați o părere. Sau, de fapt, dacă ați citit orice altă carte a autorului (sau chiar aceasta), cum vi s-a părut?

Le mulțumesc enorm celor de la Târgul Cărții pentru șansa de a citi acest roman. Pe site-ul lor găsiți o gamă variată de cărți, la prețuri extrem de convenabile; să fim serioși, cui nu îi plac reducerile? Să aveți lecturi frumoase și pline de spor!