Salutare, ce faceți? Vă bucurați de ultimile zile de vacanță (nup, nu sunt rău că v-am amintit- cu siguranță vă gândeați și voi). Hehe! Am revenit cu o nouă postare cu poze de prin telefon. A treia parte e AICI.
Anca, știu că ți-am promis mai multe poze cu pisicaaa, dar nu prea am avut inspirație (și, ei bine, nici ea nu prea a mai avut chef). Dar uite ce frumos dormea!
Cui îi mai pasă de școală atunci când profa de bio... predă bio? De asemenea, pe Adservio ăla pe care nu-l mai poate scoate de pe catedră nici macaraua, puteți observa opera de artă a mea și a fostei mele colege. Talente, nu?
Cât entuziasm pe capul meu. Oricum, cărțile au fost bestiale. „Camera întunecată” a fost super, iar „așa ceva nu se întâmplă niciodată”, de asemenea. Cel puțin, sfârșitul m-a lăsat X. Nu, nu cu factorul X. V-ați prins voi. „Hoțul de cărți”, eh, e de prisos să mai zic ceva.
Ceva e greșit la acest pix.
S-au adunat de zici... că se dădeau firmituri pe jos. Și eu am prins doar o parte din întreaga lor gloată. Doar o parte!
Dacă am început cu el, să termin tot cu el, nu? Cred că se îndrăgostise de ciuperca aceea. Sau conul de brad era pe post de bun-samaritean-scărpinător. Încă meditez asupra acestei doleanțe.
Vă invit și pe voi, e amuzant.
Un week-end liniștit și călduros să aveți!
Mi s-a făcut pielea de găină când am văzut furnicile alea :))) ugh
RăspundețiȘtergerePisica e aşa adorabilăă <3 Eu am încercat să-i fac pisicii mele o poză cu o carte şi s-a apucat să o roadă şi să-şi lase saliva pe ea, mda. Bine că n-au fost multe pagube, că afară dormea! :))
Hahahah! :)) Să fi văzut furnicile „pe viu”, brrr, atunci piele de găină. Slavă Cerului, pisica mea nu-i genul. Dar când o ia nebuneala, vai, vai, ce face prin casă. Pupici!
ȘtergereEi, două poze de postare înseamnă mai mult decât niciuna, nu :D În plus, pozele bune nu apar când te pregăteşti pentru ele, te iau prin surprindere, cam la fel cum fac cele mai bune cărţi, nu te aştepţi să aibă aşa un impact asupra ta
RăspundețiȘtergereÎntr-adevăr! :D Dar, ce știu sigur, este că sigur nu mă va surprinde „legislația partidelor române-nu-mai-știu-cum”. :P Așa mi s-a întâmplat, fără glumă, cu „Seara cântărețelor”, de Lidia Jorge. Frumoasă carte!
Ștergere:))))) se numeşte legislaţia privind finanţarea partidelor politice în România şi nu e carte, e o nenorocită de lege care are un limbaj juridic întortochiat şi care nu ai idee cât de surprinzătoare poate fi. Pe de altă parte, "Seara cântăreţelor" tocmai a fost adăugată pe lista de lectură.
ȘtergereNici nu cred că vreau să știu! :)) Mult succes, se pare că ai bine de învățat. Să scapi cu bine de examene și ce mai ai pe-acolo!
ȘtergereMulţumesc! Aş vrea eu saă am de învăţat, dar nu am examene, am doar de făcut lucrări. Poate vrei sa te specializezi în neurologie, oftalmologie sau cardiologie că de la atâta stat la calculator şi băut porcării care să mă ţină trează probabil o să am probleme cu ochii, coloana şi inima :))))
ȘtergereAh, înțeleg! :)) Hmm, mă gândesc la neurologie, dar încă nu mă pronunț. Te anunț, oricum, dar să stai dreaptă și la o distanță de cel puțin 50 centimetri de ecranul calculatorului - pentru început. Mult succes și spor la treabă!
Ștergere