Casa Matrionei. Incident la gara din Kocetovka, de Aleksandr Isaievici Soljenițîn - Recenzie

 

Aleksandr Isaievici Soljenițîn (n. 11 decembrie 1918, Kislovodsk, URSS, d. 3 august 2008, Moscova) a fost un romancier rus, activist și dizident anticomunist. El a făcut cunoscută lumii întregi, problema gulagurilor și a lagărelor de muncă forțată din Uniunea Sovietică. Deși, de cele mai multe ori, scrierile sale erau interzise, el a reușit să publice o serie de cărți, printre care, cele mai cunoscute sunt: "Arhipelagul Gulag", "O zi din viața lui Ivan Denisovici" sau "Pavilionul canceroșilor". "Pentru forța etică cu care a continuat tradițiile inalienabile ale literaturii rusești", Soljnetin a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1970. El a fost expulzat din Uniunea Sovietică în 1974 dar s-a întors în Rusia, în 1994, după ce regimul comunist s-a prăbușit. 

Cartea cuprinde două povestiri, fiecare analizând resorturi specifice.

1. Din câte am putut afla, „Casa Matrionei” a fost, la vremea respectivă, studiată în școlile rusești, așa cum și în zilele noastre se impune, neapărat, să citești romanul lui Rebreanu, „Ion”. Acțiunea povestirii „Casa Matrionei” este plasată în anul 1956, când Soljenițîn a fost eliberat din exil. Astfel, narate la persoana întâi, evenimentele ne sunt împărtășite de către un profesor de matematică, aflat în călătoria sa către inima Rusiei. Acesta pornește către căutarea ascetică a sinelui, a eului spiritual, omul fiind guvernat de viziunea unei Rusii autentice, tradiționale, după cum și spune „Voiam să mă strecor și să mă pierd în Rusia profund, dacă o astfel de Rusie exista, trăia undeva.” În aventura sa, acesta se întoarce către ființă originară, către originea sa, această întoarcere producându-se sub acoperișul umil al izbei Matrionei, o văduvă bătrână și binevoitoare, întruchiparea generozității, în ciuda sărăciei. Matriona- o femeie încercată de viață, cu un trai frust, însă care reușește să își conserve candoarea. Autorul îi atribuie, întocmai, un citat care reiterează frumusețea acestei femei: „era chiar omul bun di proverbul care spune că fără un astfel de om nu exista sat care să dăinuise. Și nici oraș. Și nici întregul nostru pământ”. Cum, de altfel, titlul inițial al povestirii fusese „Fără omul bun nu există sat care să dăinuie.”

Ușoare tușe de melancolie, de tristețe, de Rusie profundă și dominată de sărăcie, o Rusie gata să se destrame sub presiunea constantă a materialului și plăcerilor. Autorul ne ancorează în lumea acestui personaj exponențial, excepțional, Matriona, personaj întruchipând, deopotrivă bunătatea, cât și spiritul pur rusesc, autentic, original și tipologic. Un personaj cum rar întâlnești și cum rar ți se însuflețesc sub cuvinte.

2. Ca într-o oglindă inversată, în „Incident la gara din Kocetovka”, un alt om locuiește într-o izbă sărăcăcioasă, în care, în taina nopții, studiază cu fervoare Capitalul lui Marx, închipuindu-și că, „dupa ce și-ar fi însușit ideile măcar din acest prim volum, după ce le-ar fi rânduit în memorie într-un întreg armonios, ar deveni invincibil, invulnerabil, irezistibil în orice competiție ideologică”. Este vorba despre protagonistul povestirii – locotenentul Zotov – un entuziast al comunismului însărcinat cu organizarea și controlul transporturilor care trec prin gara din Kocetovka. De această dată, acțiunea se petrece în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe fundalul tensiunii generate de atacurile nemților.

Aflat departe de familie, Zotov își execută cu conștiinciozitate munca de birou, „sensul vieții sale mărunte” măsurându-se „în sprijinul pe care putea să-l dea Revoluției”. Cu toate acestea, este animat în permanență de vise de război și glorie, iar faptul că nu a fost trimis pe front îl frustrează. Monotonia vieții sale cotidiene este perforată de apariția lui Tveritinov Igor Dementievici, un fost actor care pretinde că este militar și că, pierzând un tren, s-a rătăcit de plutonul său. Deși îl simpatizează de la bun început pe străin, în urma discuției pe care o poartă, Zotov începe să aibă dubii asupra identității pe care acesta și-o declară. Asistăm, astfel, la o dilemă morală generată de lupta dintre fundamentul pozitiv al protagonistului și convingerile și împrejurările politice care îl guvernează. Decizia luată va da naștere unor îndoieli care îl vor bântui pe Zotov toată viața. De altfel, incertitudinea va fi preluată și de cititor, care este liber să interpreteze scenariul în manieră proprie. Acțiunea se desfășoară simplu, însă pașii cititorului peste pagini lasă urme adânci, rândurile parcă fiind scrise cu toată puterea autorului, fiind puternice și profunde, fără urme de nesiguranță. Un scriitor puternic!

Prin simplitatea lor revigorantă, „Casa Matrionei” și „Incident la gara din Kocetovka” sunt construite ca niște portaluri către Rusia operei lui Soljeniţîn, iubită și blamată deopotrivă, dar întotdeauna autentică. O recomand tuturor fanilor cărților de literatură rusești, și, în special, celor care vor să descopere această lume pe cale de dispariție, o lume plină de mister și începuturi continue!

Mulțumesc celor de la Editura Univers pentru posibilitatea de a citi această carte fabuloasă! Cartea poate fi comandată de AICI!

Editura Univers

Traducere de Ana Mihăilescu

184 pagini