luni, 29 mai 2023

Calul de bătaie (Jack Warr, #2), de Lynda La Plante - Recenzie (Crime Club)

Rating: ⭐️⭐️⭐️⭐️
Număr de pagini: 336
Anul apariției: 2023
Traducere: Oana Dușmănescu

Lynda La Plante s-a născut la Liverpool. A scris aproape patruzeci de romane – toate au devenit bestselleruri. A studiat actorie la Royal Academy of Dramatic Art și a jucat la Teatrul Național din Londra înainte să devină actriță de televiziune. După aceea s-a apucat de scris și s-a afirmat cu serialul TV Widows (Văduve), care a avut un succes extraordinar. Scenariul Lyndei pentru Prime Suspect (Suspect de crimă) a câștigat premii BAFTA, Emmy, distincții din partea British Broadcasting and Royal Television Society, precum și Premiul Edgar Allan Poe din 1993. Lynda este membru onorific al British Film Institute și a primit Premiul BAFTA Dennis Potter pentru Cel mai bun scriitor în anul 2000. În anul 2008 a primit Ordinul Imperiului Britanic în grad de comandor pentru servicii aduse Literaturii, Teatrului și Filantropiei. La Editura Crime Scene Press a apărut și primul volum al seriei Jack Warr, Secrete îngropate (2022, traducere de către Oana Dușmănescu).
„După ce și-a dat seama că se zgâiește la el, a început să roșească. Iisuse Hristoase! și-a spus ea. Ridley e sexy ca naiba acolo sus!”
Al doilea volum din noua serie Jack Warr. Nu toți ucigașii pot fi îmblânziți… O bandă de spărgători violenți terorizează de luni întregi o localitate de la țară. Dar când într-o casă din Cotswolds e găsit un cadavru mutilat devine limpede că nu e vorba despre vreo bandă oarecare de hoți oportuniști. Jack Warr descoperă localnici care ascund secrete întunecate, află despre infracțiuni ascunse, însă ceva tot îi scapă. Având puține piste și cum atacurile violente se întețesc, pentru a-i prinde pe spărgători va fi nevoit să acționeze la fel de îndrăzneț ca ei. Folosindu-se de capacitatea lui de a oscila între lumea interlopă și cea a dreptății, Jack se pregătește să le întindă o capcană, conștient de faptul că orice eșec îi va cădea pe umeri – și că sângele vărsat va curge asupra lui.
„Maggie l-a sărutat cu afecțiune pe Jack pe creștet și a decis să nu-i spui că Hannah tocmai trăsese un pârț la ea pe genunchi.”
Încep să observ o anumită „predilecție literară”, în cazul meu: nu mă mai dau în vânt neapărat după thrillere dinamice, care au tensiunea aceea deseori deloc convingătoare, dar care ajunge să placă, ci încep să mă atragă mult mai mult cărțile mai detaliate, thrillerele acelea (să le zic) tipice, polițiste, când avem de-a face cu șefi și inspectori și detectivi, care își au acțiunea compusă dintr-un slow burning evident. Știi că înaintezi în lectură, așadar, și încetul cu încetul ajungi la apogeu, dar pe parcursul lecturii parcă interesul este centrat asupra personajelor, asupra tipologiilor și dezvoltării acestora. Pe de altă parte, chiar dacă am citit și primul volum din serie - Secrete îngropate (dacă vă interesează recenzia, o găsiți AICI), cred că aș fi putut citi această carte și de sine stătătoare - nu prea am găsit conexiuni directe, cel puțin relevante, cu primul volum. Da, l-am avut pe domnul Jack Warr, dar parcă era același. Ori mi-a scăpat mie ceva, ori chiar așa este. În orice caz, am fost tare prins de intriga interesantă și de numeroasele răsturnări de situație care m-au ținut într-un permanent suspans.
„- Chestia asta încă se întâmplă, deci, nu-i așa?
- O dată la câteva luni. Iar ăștia sunt doar cei despre care aflăm. Ar putea fi mai mulți. E un act de echilibrare politică. Pumnul de fier în mănușa de catifea nu a fost niciodată mai potrivit decât acum și aici. Dar... lucrurile deja au devenit mai grave și trebuie să facem ceva. Repede.”
Și nu vorbesc despre un suspans tipic, ci despre un suspans psihologic aparte. Ideea cu spărgătorii de case violenți care terorizează locuitorii din zona rurală a Angliei, cadavrul mutilat care împinge ancheta într-o direcție mult mai bizară (evident, nu e vorba doar de niște hoți oportuniști) - Jack Warr, în scurt timp, își dă seama că nu este vorba de ceva obișnuit, ci de o mulțime de secrete întunecate, de crime ascunse și multe, multe piste false. Jack Warr vrea să ducă ancheta la bun sfârșit și să prindă răufăcătorii, înainte de a mai apărea și alte cadavre și spargeri. Lynda La Plante ne livrează o proză atentă, bine dozată și documentată, frumos țesută, pe alocuri amuzantă, pe alocuri profundă și emoționantă, reiterând în cele din urmă psihologia oamenilor și cum răul se arată în forme din ce în ce în ce mai necunoscute și bizare. Intriga, acțiunea, dinamica - toate acestea fac ca lectura să curgă de la sine, deși, după cum am mai spus, nu este o carte despre care ai putea spune că te ține dintr-o întorsătură de situație în alta, ci care „îți dă cu lingurița” porții atent dozate de tensiune și neliniște. Are un ritm rapid, dar este un ritm care mai mult interesează „lucrurile din fundal”, dacă pot spune așa, și nu neapărat ancheta în sine. 
„- OK. Mâine țintim veriga cea mai slabă (...). Și o facem să ne spună tot.”
Așadar, este vorba despre protocoale care țin de poliție, asezonate foarte fain cu muuultă lăcomie, cu gelozie, cu muuulte secrete și și mai multe situații neașteptate. Un roman atent executat, bine pus la punct și construit, pe care l-am savurat timp de 2-3 zile. Chiar mi-a plăcut - așa cum am spus, mi-a plăcut mai mult decât primul volum. Evident, interesul meu major a fost Jack Warr, deoarece mereu îmi place să analizez protagonistul unei serii - un om puternic, foarte inteligent, dar care bineînțeles că are o slăbiciune aparte: soția și fiica lui. Este atât un polițist integru, inteligent, cât și un familist convins, și cu siguranță are să ne demonstreze foarte multe lucruri de-a lungul acestei serii, așa că abia aștept să văd ce ne va mai pregăti Lynda La Plante în cele ce urmează. O carte presărată cu glume, cu situații care debordează de realitate, pe alocuri de înțelepciune și profunzime. Îmi place modul în care autoarea reușește să insereze aceste mici „lecții de viață”, evident frecvent sub forma dialogurilor sau a micilor pasaje cu care ori se încheie un capitol, ori se încheie un fragment dintr-un capitol. Chiar bună, sincer să fiu, surprinzător de bună aș putea spune, lucru care dovedește, încă o dată, faptul că gusturile încep încetișor și sigur să mi se schimbe!
„Dar epuizarea fizică și emoțională, pe lângă efortul de a-și ascunde adevăratele temeri, le făcuseră pe Maggie și Regina ușor isterice - de aici și criza lor de râs. Și, preț de câteva clipe prețioase, cele două prietene și-au permis să fie fericite.”
Făcând concluzia acestei recenzii, pot spune că mă declar chiar mulțumit de modul în care evoluează lucrurile cu această serie. Îmi place Lynda La Plante, chiar dacă la început, când am citit primul volum din serie, am fost puțin reticent. Încetul cu încetul, lucrurile au început să se așeze și mi-am dat seama că, uneori, poate e mai interesant, mai captivant să știi cum funcționează lucrurile „în culise”, decât să citesc nu-știu-ce-thriller-cu-nu-știu-ce-intrigă-banală! Dacă vreți să aveți parte de o lectură antrenantă, slow burning, bine scrisă și elaborată, atunci chiar vă recomand cu mare încredere Calul de bătaie și să aveți în vedere această nouă serie a lui Lynda La Plante. Mă bucur tare mult că am ocazia să citesc aceste cărți, ca urmare a faptului că fac parte dintr-un Crime Club genial, iar alături de mis compañeros vorbim despre cărți - exact așa cum mi-am dorit dintotdeauna. Să aveți doar lecturi frumoase și pe placul vostru, dragi cititori!


Notă: recenzia face parte din blog tourul dedicat cărții lui Lynda La Plante, Calul de bătaie, prin care ne dorim ca această recomandare să ajungă la cât mai multe persoane. Dacă sunteți curioși să aflați alte păreri, puteți vizita următoarele bloguri, unde au apărut sau vor apărea recenzii ale acestui roman: Anca și cărțile, Cărțile mele și alți demoni, Analogii-Antologii, Biblioteca lui Liviu, Literatură pe tocuri, Ciobanul de azi, CiteștE-MI-L, Fata Cu Cartea!

Alte recenzii ale cărților scrise de Lynda La Plante, apărute și pe blog: 

Un comentariu: