Balul, de Saundra Mitchell - Recenzie

Editura: Corint

Colecția: LedaEdge

Rating: 4 din 5 steluțe

Număr de pagini: 224

Anul apariției: 2020

Traducere: Dorina Tătăran 

„Așadar, stau în picioare și încerc să înfulec, când apare ea - păr șaten, ondulat, piele arămie, ochi negri - și se oprește. Mă opresc și eu. Lumea se oprește. Probabil, întregul univers se oprește; nu pot să explic acum.”

Saundra Mitchell este autoarea a peste douăzeci de cărți dedicate tinerilor. Printre volumele care au adus-o în atenția publicului se află antologiile Defy the Dark și All Out: The No-Longer-Secret Stories of Queer Teens Throughout the Ages. Vreme de douăzeci de ani a fost scenarist principal și producător executiv al companiei Dreaming Tree Films, alături de care a fost nominalizată de zece ori la Premiile Academiei Americane de Film. În timpul liber, adoră să croșeteze și să se distreze alături de soția sa și de fiicele lor.

„- Și știi ce? Nu vreau să stârnesc o revoltă. Nu vreau să fiu un pioner sau vreun simbol și nu îmi pasă de ce cred oamenii. Vreau doar să dansez cu tine.”

Emma Nolan visează la un singur lucru: să danseze cu iubita ei la balul care marchează absolvirea liceului. Totuși, într-un oraș mic, cum este Edgewater, Indiana, așa ceva e de neînchipuit. Alyssa Greene este președinta Consiliului elevilor, în vreme ce mama ei conduce Asociația Părinți-Profesori. Adolescenta admirată de toți are însă un secret: de un an și jumătate este iubita Emmei. Atunci când în oraș începe să umble vorba că Emma plănuiește să vină la bal însoțită de o fată, nu de un băiat, comunitatea plină de prejudecăți din Edgewater ia foc, iar părinții și cadrele didactice amenință cu anularea evenimentului. Acesta este momentul când în scenă intră Barry Glickman și Dee Dee Allen, vedete pe Broadway, care hotărăsc să susțină lupta Emmei, dar și să îi facă un pic de publicitate. Bunele lor intenții sunt însă zădărnicite, iar orășelul american se transformă pe negândite într-un veritabil teatru de război.

„Nu sunt surprinsă că e drăguță, ci că m-a observat. Că sunt cumva vizibilă pentru cea mai frumoasă fată care a existat vreodată.”

Să închinăm cu toții un pahar pentru acei oameni care știu ceea ce vor, pentru acei oameni cărora nu le este frică de ceea ce sunt, care își acceptă, cu desăvârșire și asumare și sinceritate și cu speranță, natura interioară. Pentru acei oameni care au curaj, care au o voce și doresc să schimbe lumea. Pentru acei oameni care acceptă și iubesc și simt și cântă și trăiesc. Pentru acele femei care dansează la bal cu iubitelelor. Pentru acei băieți care dansează la bal cu iubiții lor. Doamne, ce vibe superb mi-a transmis cartea Balul, cât de real și frumos și frumos și real scrie Saundra Mitchell. Nu știam nimic despre această carte, știam doar că este un film pe Netflix pe care tot evit să-l văd deoarece, întocmai, știam că vreau întâi să citesc cartea - iar prietenii de la Editura Corint au tradus-o, în sfârșit, și tare m-am bucurat atunci când am putut să mi-o comand. Deoarece voiam, numaidecât, să descopăr poveste Emmei și a lui Alyssa. 

„Nu pot fi - nu voi fi - doar o altă persoană din viața ei care o iubește și o dezamăgește.”

Nu e o poveste fascinantă, în cele din urmă, și nu e o poveste care să te dea pe spate, care să te emoționeze de nu te vezi, care să-ți fure lacrimi și să-ți stârnească nu știu ce. Nu. De fapt, aș putea spune că e o simplă poveste, basic, care se-nvârte în jurul unui bal de albsolvire, da, dar pentru mine nu asta a contat, ci a contat faptul că Saundra Mitchell a dat glas unor personaje pur și simplu delicioase, adorabile, sensibile, dar atât de puternice, dar atât de curajoase și inspiraționale. Și să nu mai vorbesc de Barry și Dee Dee, care au făcut din această poveste o adevărată petrecere, i-au potențat efervescența la maximum. Modul în care a reușit să redea Saundra Mitchell ideea de discriminare, doar pentru că pur și simplu iubești o persoană de același sex, când iubirea e ceva ce se simte, nu ceva ce se teoretizează. Bineînțeles, acesta este un subiect actual care, din păcate, stârnește (încă) multe controverse și la noi. De aceea, atunci când citesc o carte de acest gen, parcă am o speranță, parcă mă gândesc că încă există posibilități și că, în cele din urmă, iubirea va triumfa, indiferent de forma în care se arată. 

„Îi alegem pe oamenii cu care vrem să avem de-a face, iar eu nu m-am gândit niciodată la asta. Dacă familia înseamnă dragoste, atunci oamenii pe care îi iubim sunt familia noastră.”

Personajele Saundrei - deoarece revin la ele, pentru că mi-au plăcut la nebunie - sunt personaje reale, veridice, care trăiesc între paginile acestei cărți, care au voci și emoții și sentimente. Povestea Emmei Nolan și a lui Alyssa Greene poate fi povestea secretă a celor două prietene ale tale, poate fi povestea ta și a prietenei tale, poate fi povestea a două colege de facultate sau a două colege de liceu. Poate fi povestea celor două fete care îți vând cafeaua la Starbucks. Ar putea fi o poveste reală, dar Saundra Mitchell a reușit atât, atât de frumos s-o integreze într-o operă de ficțiune. Ceea ce, bineînțeles, n-o face mai puțin reală. Sau mai puțin posibilă. Sau mai improbabilă. V-ați prins voi!

„Perfecțiunea este dușmanul binelui.

Nu fi perfect! Doar bun.

Uau!”

„Doar tu, eu și un cântec”, asta e tot ce-și dorește Emma, nu vrea să mute munții din loc, să fie cea mai populară fată din liceu, nu vrea faimă pe Youtube (deși o primește și pe-aceasta). Nu. Vrea doar să fie împreună cu Alyssa, președinta Consiliului elevelor, a cărei mamă conduce Asociația Părinților. Este un roman plin de speranță, scris inteligent, care te ridică și te coboară, te coboară și te ridică. Îți hrănește spiritul, să spun așa. Pot spune că am terminat ultimul capitol al cărții cu un zâmbet nefiresc de mare, cu o bucurie în piept și bucuros că, da, chiar am citit ceva frumos, ceva plin de curaj, care nu m-a solicitat prea mult și care, în același timp, m-a atins acolo unde trebuie. 

„Doar tu, eu și un cântec.”

Balul este o carte pe care chiar v-o recomand cu drag, nu are cum să nu vă placă. Iar filmul, vai, abia aștept să mă uit la el. În rolul lui Dee Dee Allen e regina Meryl Streep, iar în rolul lui Barry Glickman e James Corden. Așadar, abia aștept să-i văd în acțiune. Voi ce ați mai citit? Sunt curios dacă ați citit această carte sau ați văzut filmul. Să aveți parte doar de lecturi frumoase și cu spor!