vineri, 13 martie 2015

Care este genul vostru preferat?



Bună dimineața,

Am o curiozitate de cititor. Vouă ce genuri de cărți vă plac, după ce genuri vă dați în vânt, pe care le citiți mai des? Bineînțeles, nu cred că citiți doar același gen - cel puțin, eu nu fac asta - dar cu siguranță este unul care vă atrage mai mult decât altul. Crime, fantasy, distopic, horror, thriller, romance, young fiction?

Eu vă voi spune ce se află pentru mine pe primul loc, iar apoi pe ultimul loc: îmi plac enorm dramele cu final neașteptat. Mă atrag, probabil din dorința de a învăța din ele să prețuiesc viața așa cum trebuie ea prețuită. Aici, am ca exemple „Să nu mă părăsești”, de Kazuo Ishiguro, câteva din nuvelele lui Alice Munro din „Dragă viață”, „Prea multă fericire”, „Proscrisul” de Sadie Jones și lista continuă, „Seara cântărețelor” de Lidia Jorge. Apoi, la același nivel, îmi plac foarte mult thrillerele-psihogolice. Mereu mi s-au părut că dezvăluie părți nebănuite și ascunse din mintea umană, din sufletul unei persoane; e frumos să descoperi că, ei bine, nu doar tu ești cel ciudat. Aici, ca exemple, „Apartamentul” scris de Hakan, „Drumul înfometat”, de Ben Okri, „Înainte să adorm” - deși aici este și puțină dramă, cu un caracter memorial. Pe locul al doilea, se află jurnalele de memorii. Că sunt puține lucruri mai frumoase decât să înveți din viața unui om. „Jurnalul Annei Frank”, „20 de ani în Siberia”, de Anința-Nandriș Cudla, toate cărțile lui Elizabeth Gilbert - „Eat, pray, love”, „Semnătura tuturor lucrurilor”, „Am spus da. O poveste de iubire”-, „Jurnalul Oanei Pellea”, „Perfecțiune”, de Julie Metz, „Jurnal trist”, Katherine Mansfield.

La polul opus, se află cărțile SF, sau cărțile cu romance de umplutură, clișeice. Oricum, urăsc cărțile cu vampiri, cu vârcolaci, cu teleportări, cu săbii strălucitoare, cu maeștri broască dintr-ăia și cu călătorii intergalactice. Da, da, urăsc seria „Star Treck”, „Star Gate”. Da, da, eu exist. Singurul roman SF pe care l-am citit a fost „Jumper- oriunde, oricând”, în care se povestea despre un băiat ce se putea teleporta. Ecranizarea am văzută de curând la televizor - m-a plictisit mai rău decât cartea. Mi s-a părut prea clișeică: băiatul ales care salvează lumea și își antrenează forțele pentru înfrângerea răului. Meh, mă lipsesc.

Iar legat de vampiri, cred că am citit o singură carte, pe jumătate, ceva din „Semnul” - din câte îmi amintesc - dar zău că era să adorm. Nu mă atrăgea deloc, stilul mi se părea prea comercial, lipsit de esență și gust, ca și cum trebuia doar să-mi umplu timpul cu ceva fără a învăța nimic. Ca un serial de cu un rate de patru pe cinemagia. Am dat cartea înapoi celui care mi-a dat-o; evident, nici gând să mi-o fi cumpărat eu.

În concluzie, rămân la romanele mele cu oameni. Chiar dacă uneori mă dezamăgesc, chiar dacă uneori mă fac să plâng, să râd, să vibrez de emoție, să fiu supărat pe ele, să le urăsc, să le iubesc, ei sunt cei de la care pot învăța lucruri despre viață - deși niciodată nu voi învăța îndeajuns, pentru că viața e schimbătoare, e inevitabil surprinzătoare. Măcar încerc.

Ce gen preferați și de ce? Abia aștept să văd dacă găsiți plăcere în aceleași genuri ca și mine. Iar, dacă nu, îmi recomandați să încerc și alt gen? 

Mulțumesc, o zi superbă și călduroasă, cu un început de week-end liniști!

7 comentarii:

  1. Genurile mele preferate sunt sf, young adult, cartile cu vampiri, dramele si cartile de dragoste.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cred ca gusturile mele deja le cunosti. Prefer cartile distopice, young-adult, paranormal-romance, erotice/de dragoste, urban-fantasy si fantasy. Acestea am inceput sa citesc si nu ma pot dezlipi de ele. Imi plac pur si simplu. Din pacate nu foarte multe edituri de la noi publica aceste genuri de carti, insa nu ma plang. Desi am incercat alt gen, nu m-a atras la fel de mult ca cele mentionate mai sus.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Distopice, hmm, să zicem că îs interesante. De dragoste, erotice, da, îmi plac, dar când nu sunt prea clișeice. Zic „prea”, pentru că majoritatea îs. Fantasy, urban-fantasy, meh, nu îmi plac. Pur și simplu. Mersi că ai trecut pe aici!

      Ștergere
  3. Pai, citesc orice, nu am un gen preferat, cartea contează. Cred că există cărţi bune şi cărţi care nu îmi plac în fiecare gen (nu zic proaste că poate altora le plac). Cred că porneşte de la faptul că la mine în casă mama şi tata nu au citit acelaşi gen de carte. Binenţeles că există cărţi pe care le citeau amândoi, dar fiecare avea şi părticica lui, mai puţin înţeleasă de celălalt. Motiv pentru care copiii au ieşit un mix :)). Totuşi, citesc puţine cărţi romantice. Nu intenţionat, pur şi simplu cele pe care le-am citit le-am încadrat mai uşor în alt gen, mi s-a părut că au alte trăsături mai pregnante. Şi, aşa cum ai zis şi tu, urăsc cărţile romantice clişeice, nici poveştile clişeice de când eram mică nu mi-au plăcut prea tare, ce Cenuşăreasa, mie îmi plăcea Ileana cea isteţă a lui ispirescu care l-a torturat în ultimul hal pe prinţ şi pe care prinţul a încercat să o omoare în noaptea nunţii.
    De asemenea, am o problemă cu cărţile self-help sau de aşa-zisă spiritualitate. Ei bine, cititnd această carte magică o să înveţi cum să mănânci 100kg pe zi, de la Mc, fără să te mişti din pat şi în 6 zile o să ajungi la 30 kg. Da, sigur! Sau această carte de doar 100 de pagini o să-ţi schimbe gândirea complet! Gândirea aia care s-a format pe baza tuturor experienţelor tale de o viaţă şi a tuturor informaţilor acumulate până acum va fi radical transformată de 100 de pagini şi în două săptămâni o să ai locul de muncă mult visat, unde nu o să faci nimic ce nu îţi place, o să câştigi mai mult decât poţi cheltui, o să îţi crească respectul de sine şi o să-ţi dea o poziţie socială de invidiat! Nu mai trebuie să munceşti şi să înveţi, citeşte cartea asta şi o să ai o revelaţie! Zău aşa.... Eu ştiu că o carte îţi poate schimba viaţa, dar în alt sens, în ideea în care îţi deschide perspective şi tu munceşti să ajungi unde vrei. Şi cred că un cumul de cărţi bine alese îţi vor schimba complet gândirea, dar un cumul nu o broşură.
    Oricum, m-am uitat pe goodreads, se pare că cele mai multe cărţi pe care le-am citit sunt poliţiste. Cred că pentru că sunt destul de scurte şi se citesc repede. Pe de altă parte, dat fiind deformaţia profesională, îmi plac mult cărţile care aduc în discuţie modele de societate. Şi îmi plac şi cele care pun accent pe partea psihologică, cel mai frumos mister rămâne omul.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Haha, tare mi-a plăcut aia cu „Ileana cea isteață”. Pe cuvânt că am s-o citesc! Da, subscriu legat de cărțile self-help. Chiar nu mă dau în vânt după ele, gen Osho sau alte lucruri. Nu că mi se pare neimportante sau o prostie, au și cuvintele cu ei, însă e cam greu de crezut că au să-ți schimbe, WOW!, mentalitatea instant. Tu ai zis-o foarte bine! Exact, ca și pentru o notă către Cyprian, de mai sus, „cel mai frumos mister rămâne omul”. (Anca Ciochina 2014, ora 5 fără, când dormeam genial de bine)

      Ștergere
    2. La ora aia nici nu mă culcasem, urăsc să mă trezesc dimineaţa, uneori sunt incapabilă de aşa ceva, motiv pentru care atunci ştiu că este absolut necesar să ajung undeva dimineaţa nu mă mai culc deloc. Azi (mă rog, de fapt ieri, cred) trebuia să merg undeva dimineaţă aşa că nu m-am mai culcat. Iar la 16,29 (asta aşa, ca să te fac gelos :P) eram într-o librărie, cumpăram cărţi :D
      Oricum, dacă citeşti Ileana cea isteaţă aştept recenzia că altfel nu se poate :))

      Ștergere