sâmbătă, 19 aprilie 2025

Doctor Sleep (Shining, #2), de Stephen King - Recenzie

Editura: Nemira
Colecția: Armada
Rating: ⭐️⭐️⭐️⭐️
Număr de pagini: 608
Anul apariției: 2019
Traducere: Ruxandra Toma

Stephen King este autorul-fenomen a peste șaizeci de cărți, devenite bestsellere internaționale. Printre cele mai recente titluri ale sale se numără You like it darker (Îți place mai întunecat, Armada, 2024), Holly (Armada, 2023), Fairy Tale (Un basm, Armada, 2022), If It Bleeds (Un strop de sânge, Armada, 2022), Billy Summers (Armada, 2021), Later (Mai târziu, Armada, 2021), The Institute (Institutul, Armada, 2020) și The Outsider (Străinul, Armada, 2019). Romanul său 11/22/63 (J.F.K. 22.11.63, Armada, 2020) a fost inclus în top 10 cele mai importante cărți ale anului 2011 de publicația The New York Times Book Review și a câștigat Los Angeles Times Book Prize. Cărțile sale cult – seria THE DARK TOWER (TURNUL ÎNTUNECAT, Nemira, 2019), romanele It (Nemira, 2018), Pet Sematary (Cimitirul animalelor, Armada, 2019) și Doctor Sleep (Armada, 2019) – au stat la baza unor ecranizări celebre, iar It este astăzi filmul horror cu cel mai mare succes de casă din toate timpurile. Stephen King a primit PEN America Literary Service Award (2018), National Medal of Arts (2014) și National Book Foundation Medal for Distinguished Contribution to American Letters (2003). Trăiește în Bangor, Maine, împreună cu soția lui, scriitoarea Tabitha King.

⚚ REALITATEA ESTE CĂ RĂUTATEA BRUTĂ NU VINE DE LA MONȘTRI ⚚

Bântuit de stafiile din Hotelul Overlook, unde a petrecut un an de coșmar în copilărie, Dan Torrance se chinuie de decenii întregi să scape de moștenirea tatălui său: o viață dominată de disperare, alcoolism și violență. Stabilit în New Hampshire, el se angajează la un cămin de bătrâni, unde „strălucirea“ îl ajută să-i îndrume pe rezidenți cât mai lin spre ultimul drum. Dar, când o întâlnește pe Abra Stone, a cărei „strălucire“ e cea mai puternică dintre toate, demonii lui Dan revin la viață ca să îl ajute să se lupte pentru sufletul și supraviețuirea fetei. Urmează o confruntare dramatică între forțele răului și ale binelui, cu tensiunile caracteristice lumilor create de maestrul Stephen King.
„De această dată erau urletele lui.”
Viața e o cameră de hotel în care lumina pâlpâie intermitent, uneori aprinsă orbitor, alteori lăsată în semiîntuneric. Doctor Sleep e despre acele camere care n-au fost niciodată în întregime părăsite, despre spaime ce se preling pe sub ușă mult după ce oaspeții au plecat. Dacă Shining a fost o explozie de groază pură, o spirală descendentă într-un coșmar febril, atunci Doctor Sleep este ecoul acela lung și răgușit care rămâne după ce ai țipat prea tare într-o cameră goală. Stephen King revine aici nu doar cu o poveste, ci cu o spovedanie. Romanul este și un act de penitență și o scrisoare de dragoste către trecut, în special către acel copil terifiat care a supraviețuit infernului de la Overlook, dar nu fără cicatrici. Danny Torrance a crescut – dar, ca orice copil cu o istorie de traume, a crescut strâmb, încolăcit în jurul durerii, asemenea unei plante care s-a agățat de un gard ruginit. Și-a înecat „strălucirea” în alcool, sperând că va ucide tăcerile, vocile și fantomele care încă locuiau în colțurile minții lui.
„La fel ca mii de alți asemenea copii nefericiți, el fusese înfulecat dintr-o singură înghițitură.”
King ne prezintă un Dan aflat în derivă, un bărbat rupt între moștenirea genetică a tatălui și darul blestemat al mamei naturi. E un roman despre recăpătarea identității, despre cum ruina poate fi refăcută cărămidă cu cărămidă – o lucrare lentă, dureroasă, dar posibilă. Aici intră în scenă Alcoolicii Anonimi, nu ca o notă de subsol sau un artificiu narativ, ci ca un personaj în sine – un cor de voci care îl ghidează pe Dan, care îl salvează. Dar Doctor Sleep nu este doar despre Dan. Este și despre Abra – o lumină care nu pâlpâie, ci arde intens, asemenea unei stele care refuză să moară. Dacă Dan este un bec vechi, tremurând, Abra este un far în plină putere. Și ca orice sursă de lumină, atrage molii – în cazul ei, cei din „Legitimii”, o bandă de paraziți psihici care se hrănesc cu durerea copiilor înzestrați, un fel de vampiri ai durerii. Acești „călători” în subconștient, aparent inofensivi, sunt de fapt călăi cu zâmbetul pe buze, ucigători de suflete care transformă America rurală într-un câmp mistic de vânătoare, unde moartea poate însemna ceva de-o simplă secundă.
„Dar, înainte de a începe să reflecteze la povestea cu băiatul care juca baseball, interfonul prinse viață, chemându-l pe Doctorul Somn.”
Rose the Hat, lidera lor, este poate una dintre cele mai fascinante și înfricoșătoare figuri create de King în ultimele decenii. Are o eleganță sinistră, ca o pisică ce toarce în timp ce îți sfâșie carnea. În spatele zâmbetului ei zace un abis, o foame veche de secole, și un farmec atât de pervers încât aproape că îți pare rău că trebuie să fie înfrântă. Conflictul dintre Abra și legitimi e intens, dar paradoxal, nu este miezul emoțional al romanului. Adevăratul fir roșu este lupta lui Dan cu demonii lui personali, cu greșelile tatălui, cu eșecurile proprii. Marea bătălie nu e între Abra și vampiri, ci între Dan și sinele său. În această luptă, King își pune sufletul pe masă. Pentru că Doctor Sleep nu e doar horror, e și o meditație asupra mortalității, asupra iertării și asupra modului în care uneori, lumina poate fi găsită chiar și în cele mai întunecate colțuri ale minții.
„Gândul lui: Trebuie să plec cât mai repede de aici.
Gândul lui: Aș vrea să mor.”
Ca stil, King nu scrie doar cuvinte, povești – scrie cu respirația vieții, dă viață. Fiecare personaj are un puls, o voce distinctă, un trecut recognoscibil. Te face să crezi că ai putea trece pe lângă Abra într-un supermarket sau că ai putea sta lângă Dan într-un grup de terapie, fără să-ți dai seama că în fața ta stau suflete care au atins iadul și s-au întors. Romanul e structurat ca o simfonie în două mișcări – prima, o lamentație amară a unui bărbat pierdut; a doua, o odă eroică a unei fete care refuză să fie victimă. Finalul – deși previzibil în aparență – are o tandrețe neașteptată. Nu e o explozie, ci un suspin. O închidere a cercului. O eliberare. Și dacă Shining a fost un urlet, Doctor Sleep este o rugăciune. Poate nu o rugăciune către un zeu anume, ci una rostită în tăcere, cu capul plecat, pentru iertare, pentru pace, pentru somn. Un somn bun. Un somn fără fantome.  Stephen King a reușit să scrie un roman cu suflet, cu cicatrici, cu speranță. Chiar dacă destul de lunguț, aș zice, și pe alocuri poate ușor să te plictisească, eu zic că își merită tot timpul.

Alte recenzii ale cărților scrise de Stephen King, apărute și pe blog: 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu