marți, 22 octombrie 2024

Cealaltă soră (Karlstad, #2), de Mohlin & Nyström - Recenzie (Crime Club)

Rating: ⭐️⭐️⭐️
Număr de pagini: 368
Anul apariției: 2024
Traducere: Maria Carmen Lungu

Peter Mohlin s-a născut în 1976 și a copilărit în apropierea orașului Karlstad, unde se petrece acțiunea din Ultima viață. Are o diplomă în jurnalism și a fost reporter înainte să intre în industria comunicării. Timp de mai mulți ani a condus o agenție de marketing. Pe lângă scris, se ocupă de investiții în capital privat. Peter Nyström s-a născut tot în 1976 și a copilărit în același oraș ca prietenul său, Peter Mohlin. A urmat studii de actorie și teatru. După zece ani pe scenă, acum scrie scenarii de film și piese de teatru, dar și regizează spectacole de teatru. Cei doi au început un roman polițist la zece ani, iar acum au decis să-și continue visul. Ultima viață este romanul lor de debut.

👁️⃤  SECRETELE & RĂNILE PE CARE LE PURTĂM 👁️⃤

Volumul al doilea al seriei Karlstad, după Ultima viață. Drepturile pentru serie au fost vândute în 18 țări. Alicia Bjelke e o tânără a cărei figură mutilată îi face pe toți să se ferească de ea. În același timp, este o programatoare genială care a creat o aplicație pentru întâlniri împreună cu Stella, superba ei soră, actuala imagine a companiei. Dar într-o zi Stella e ucisă cu brutalitate, iar Alicia începe să se teamă că ar putea fi următoarea victimă. Cazul îi este dat fostului agent FBI John Adderley, care încă locuiește în Karlstad sub o identitate falsă. Nevoit să jongleze cu decizii aflate chiar dincolo de limita moralității, dar încercând să profite de prilejul oferit de anchetă, John face tot posibilul să scape din Suedia și să se elibereze, în sfârșit, de umbrele prezentului și trecutului. Dar e posibil să fie deja prea târziu...
„Iar după aceea ar fi fost din nou doar ele două împotriva lumii.”
Cealaltă soră, de Peter Mohlin și Peter Nyström, a fost un thriller interesant, captivant pe alocuri, dar care mi se pare că a început bine și, din păcate, s-a cam pierdut - sau m-a pierdut - pe parcurs. De fapt, cred că lucrurile au fost mult prea lungite pentru gustul meu, îndeajuns de lungite încât să știrbească din tensiune și, de asemenea, să transforme lectura în una mult prea greoaie, mult prea lentă pentru ceea ce caut eu în general la cărțile thriller. De asemenea, întrucât este și al doilea volum din serie, iar eu nu l-am citit (încă) pe primul, trebuie să recunosc că nu prea am înțeles treaba cu John Adderley, de ce ar locui în Karlstad sub o identitate falsă. Chiar dacă autorii au reușit să creeze un personaj fain din Alicia, și chiar mi-a plăcut s-o urmăresc și să descopăr trecutul ei - în care Stella încă trăia -, respectiv faptul că, în cele din urmă, lucrurile dintre ea și Stella nu erau chiar atât de roz pe cât ar fi părut în planul prezent al cărții. Există mister în carte, asta-i clar, dar acesta abia se poate resimți între paginile cărțile, iar lucrurile sunt dezvăluite parcă mult prea încet - la un moment dat, nici nu îmi dădeam seama dacă ar trebui să fiu sau nu surprins de ceea ce tocmai am aflat, iar asta se datora în special lentorii cu care a decurs totul.
„Avea nevoie să știe că măcar cineva era de partea ei atunci când poliția avea să vină ca să o aresteze. Cineva care înțelegea că acționase în legitimă apărare, că fusese o chestiune de viață și de moarte.
Că nu fusese vina ei.”
Deci, la această carte nu intriga a fost o problemă, că mi s-a părut chiar interesant tot ce s-a întâmplat și mai ales încotro au mers lucrurile. Marea problemă a fost, de fapt, ritmul cărții, parcă mult prea sacadat, sincopat, cu întâmplări care pur și simplu n-aveau nicio relevanță pentru direcția cărții, ca și cum 1) fie era nevoie ca această carte să aibă un anumit număr de pagini pentru a fi publicată, iar acele pagini nu puteau decât fi încărcate cu inutile detalii, fie 2) mi-a scăpat mie ceva și, într-adevăr, ele aveau vreo anumită relevanță. Nu știu și nici nu mă mai interesează, fiindcă fusesem îndeajuns de plictisit încât să-mi doresc doar să ajung la sfârșitul celor peste 350 de pagini și să las povestea deoparte. Un alt lucru bun a fost, de altfel, și faptul că acest roman s-a citit destul de rapid, și mi-au plăcut mai ales capitolele în care se vorbea despre Alicia și toate conflictele pe care aceasta le duce. N-am să vorbesc despre toată ancheta care are loc în vederea descoperirii persoanei care a ucis-o pe Stella - și să nu vă gândiți că doar despre asta este vorba, deoarece există și intrigi secundare, să spun așa.
„- Măcar să pară că am încercat să o salvăm.”
Nu cred că mai am multe de spus, și nici nu vreau să fac o defavoare acestei cărți. Este strict vorba despre faptul că, în general, eu mizez pentru thriller cu ritm mai alert, cu acțiune care curge de la sine, thrillere ale căror pagini le pot da fără ca măcar să simt acest lucru, nu cărți la care să simt că totul este mult prea lungit - și mai ales fără vreo relevanță. Cealaltă soră, așa cum am spus, mi s-a părut că a început chiar promițător, și am rămas cu această părere destul de mult, până când am început să simt că autorii bat pasul pe loc și nimic nu se mai întâmplă. În special, mi-a plăcut de Alicia, adică mi-a plăcut mult să-i urmăresc evoluția, trăirile, să o descopăr mult mai în profunzime. Simțeam, de altfel, că și ea ascunde ceva... Am simțit și un fel de compasiune pentru tot ce i s-a întâmplat - atât pentru faptul că, în esență, a trecut prin numeroase lucruri și s-a ales cu cicatrici pe jumătate din față, cât și pentru faptul că și-a pierdut sora, poate singurul pilon de salvare pe care îl mai avea în această lume. „Comploturile secundare” n-au fost neapărat prea convingătoare, dar au dat și ele un plus de tensiune poveștii. În rest, a fost doar un alt thriller pe care l-am citit, dar care nu va rămâne în mintea mea prea mult timp...


Notă: recenzia face parte din blog tourul dedicat cărții scrise de Mohlin & Nyström, Cealaltă soră, prin care ne dorim ca această recomandare să ajungă la cât mai multe persoane. Dacă sunteți curioși să aflați alte păreri, puteți vizita următoarele bloguri, unde au apărut sau vor apărea recenzii în zilele următoare: Anca și Cărțile, Cărțile Mele și Alți Demoni, Analogii-Antologii, Biblioteca lui Liviu, Literatură pe Tocuri, Ciobanul de Azi, Fata cu Cartea!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu